Juristul Casei

Ordinul nr. 1.254/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului (085) "Opţiune privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 275 alin. (2) şi art. 278 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal"   Este vorba de  livrările în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanţă este considerat a fi locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, respectiv de  cazul următoarelor servicii prestate către o persoană neimpozabilă:       1. serviciile de telecomunicaţii;       2. serviciile de radiodifuziune şi televiziune;       3. serviciile furnizate pe cale electronică.   

  Prin  Ordinul nr. 1.193/2021 au fost aprobate Procedura de înregistrare a contractelor de fiducie sau ale construcţiilor juridice similare fiduciei, de organizare şi funcţionare a Registrului central al fiduciilor şi al construcţiilor juridice similare fiduciilor, precum si Procedura privind accesul la Registrul central al fiduciilor şi al construcţiilor juridice similare fiduciilor.  Pentru înregistrarea contractului de fiducie, fiduciarul depune în termen de o lună de la data încheierii contractului de fiducie "Declaraţia de înregistrare a contractelor de fiducie sau a construcţiilor juridice similare fiduciei", prevăzută în anexa nr. 3 la ordin, denumită în continuare declaraţie, însoţită de o copie a contractului de fiducie. Conformitatea cu originalul a copiei se efectuează de către fiduciar prin înscrierea menţiunii "conform cu originalul" şi prin semnătura acestuia.   Declaraţia, însoţită de copia contractului de fiducie, se depune prin intermediul serviciu

Ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional

  A fost aprobata Procedura de implementare şi de administrare a grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit prin Ordinul nr. 1191/2021 Opţiunea de constituire a grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit se comunică prin depunerea, de către reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile a grupului, la organul fiscal competent, a unei cereri comune semnate de către reprezentanţii legali ai tuturor membrilor grupului. Cererea privind grupul fiscal în domeniul impozitului pe profit, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale.      5. La cerere se anexează certificatul constatator eliberat de către oficiul registrului comerţului şi/sau alte documentele justificative din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de deţinere prevăzute la art. 422 pct. 1 din Codul fiscal.      6. Cererea se soluţionează în ter

Ordinul nr. 585/2021 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 a introdus o nouă clauză în contractele de muncă și anume cea de informare a angajatului cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat. Deși nu reiese din dispoziții s epune problema dacă există obligația de a actualiza și contractele încheiate anterior. Principiul prudenței spune că da.

  Legea nr. 206/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerţului  a abrogat alineatele 3 și 5 din art. 17 din legea nr. 31/1990. Acestea dispuneau: La înmatricularea societăţii şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerţului documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social. După înregistrarea în registrul comerţului, oficiul registrului comerţului transmite documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social.    și   Informaţiile privind calitatea de asociat unic şi îndeplinirea condiţiilor privind sediul social se înregistrează în registrul comerţului pe cheltuiala solicitantului. Practic a fost eliminată obligația de aprezenta dovada deț

  Legea nr. 208/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoţite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relaţiilor de muncă, şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative  a schimbat niște dispoziții din ordonanață, pentru că între timp legiuitorii lor au descoperit că exista un Regulament European cu privire la semnătura electronică, Regulament pe care îl ignoraseră. Amintim că există EGULAMENTUL (UE) NR. 910/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE. Acesta folosește termenii: „semnătură electronică” înseamnă date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în form

Legea nr. 196/2021 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal  Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu care nu se află în zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică se face doar cu intenţia înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu o sursă de producere a energiei termice, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:      a) acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenţiei de realizare de către consumator a unui sistem individual de încălzire;      b) anunţarea, în scris, a operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte."  

 Folosirea sintagmei «substanţe psihoactive» în conţinutul normei de incriminare presupune o restrângere a sferei de aplicare a normei de incriminare la categoria de substanţe la care face referire Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, sau, după caz, sfera noţiunii de substanţe psihoactive se impune a fi interpretată în mod extensiv, fiind incluse şi substanţele prevăzute în conţinutul legilor speciale nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope." Stabileşte că "Folosirea sintagmei «substanţe psihoactive» din cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal include, pe lângă categoria de substanţe la care face refe

  Publicarea de anunţuri fictive online care a avut drept consecinţă producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 244 din Codul penal.  Decizia nr. 37/2021 privind pronunţarea asupra sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept  

Câteva reguli care privesc direct pe contribuabil  ... Modul de desfăşurare a procedurii       Această procedură presupune derularea a 5 (cinci) acţiuni, astfel:      3.1. încheierea, în cadrul unei acţiuni de inspecţie fiscală, a unui proces-verbal, în condiţiile prevăzute la art. 132 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;      3.2. stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor, după caz, precum şi a perioadelor impozabile pentru care au fost făcute constatări înscrise în procesul-verbal menţionat la pct. 3.1, privind eventuala săvârşire a unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare care fac obiectul inspecţiei fiscale;      3.3. întocmirea, avizarea şi aprobarea referatului pentru justificarea neîntocmirii raportului de inspecţie fiscală sau pentru justificarea întocmirii raportului de inspecţie fiscală doar pentru anumite taxe, impozite, contribuţii şi

  Art. 18. -   Birourile vamale pot desfăşura activităţi de control vamal ulterior şi de reverificare a declaraţiilor vamale în următoarele situaţii:      a) controalele vamale ulterioare prevăzute în cazul utilizării procedurilor simplificate de vămuire pentru prezentarea şi declararea mărfurilor şi regimuri speciale;      b) reverificarea declaraţiilor vamale pentru care s-a acordat liber de vamă fără efectuarea controlului vamal documentar şi fizic, precum şi a declaraţiilor vamale pentru care se apreciază că dispoziţiile legale au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete;      c) realizarea de orice alte controale dispuse de structurile ierarhice superioare, conform competenţelor.   Normele metodologice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior Ordinul nr. 922/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior  

 Stabileşte că poate fi subiect activ al infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal persoana care, după pronunţarea hotărârii definitive de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi până la anularea permisului de conducere dispusă de către şeful poliţiei, conduce un autovehicul pe drumurile publice.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ - Decizie nr. 27/2021 din 21 aprilie 2021

 Completul de judecată competent să soluţioneze conflictul de competenţă ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepţia conflictelor date de lege în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se soluţionează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ - Decizie nr. 8/2021 din 17 mai 2021  

  În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 54 alin. 2 din acelaşi cod, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002, stabileşte că acţiunea în tăgăduirea paternităţii introdusă de copilul născut în timpul căsătoriei are caracter imprescriptibil.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ - Decizie nr. 33/2021 din 17 mai 2021