Juristul Casei

Asociatiile de proprietari se constittuie conform Legii nr.230/2007 şi Normelor de aplicare ale Legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1588/2007. Actele necesare sunt: 1-Statutul asociatiei de proprietari - reprezinta legea de organizare si functionare a asociatiei dvs. 2-Acordul de asociere - cuprinde elementele proprietatii comune care fac obiectul asocierii. 3-Procesul verbal al adunarii generale de constituire Se convoaca adunarea generala de constituire unde se dezbat si se aproba aceste documente (hotararea de constituire se ia cu votul a cel putin jumatate plus unu din nr. proprietarilor din bloc, scara, tronson din cladire) Acordul proprietarilor pentru constituire se consemneaza intr-un proces verbal anexa la acordul de asociere care trebuie semnat de cel putin jumatate plus unu din totalul proprietarilor din bloc (scara sau tronson din cladire). Se completeaza si acordul de asociere. Se multiplica actele mentionate mai sus (statutul si actul constitutiv).

Sub patronajul Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS)- Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est şi Centrul pentru Analiza şi Dezvoltarea Instituţională (CADI) a avut loc în după amiaza zilei de 27 ianuarie 2011 în Bucureşti Conferinţa de lansare a unui document important pentru o privire în perspectivă a justiţiei româneşti “Analiza vulnerabilităţilor sistemului judiciar român. Soluţii şi propuneri de modernizare” Discursurile introductive au fost ţinute de Horia Terpe – director executiv CADI, Thorsten Geissler – director program Statul de Drept Europa de Sud-Est KAS, Horaţiu Dumbravă – Preşedinte ales al CSM , Gabriel Tănăsescu – din partea Ministerului Justiţiei care au marcat necesitatea reformelor în justiţie română, atît ca necesitate internă cât şi din perspectiva aşteptărilor partenerilor europeni ai României. Domnul Mihai Selegean, manager de proiect, a prezentat aspectele generale ale proiectului subliniind coerenţa sa, în sensul abordării unitare şi pe termen mediu-lung (1

Recenta Decizie a Uniunii Notarilor Publici din Romania (UNNPR) în sensul că prezentarea acestui document (certificatul de performanţă energetică) la incheierea contractelor de vanzare-cumparare sau de inchiriere nu este obligatorie, a născut noi polemici legale. Evident există şi interpretarea (venită din partea auditorilor energetici) că această Decizie ar fi un abuz. Unul dintre principalele argumente este reprezentat de susţinerea că este o obligaţie impusă de normele europene. Care este realitatea? Norma europeană relevantă este Directivei CE 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilor. Pentru necunoscători în materie de drept al Uniunii Europene, directivele sunt acte normative care însă nu sunt de aplicare directă, ci urmează să fie implementate prin legi ale statelor membre. În art. 7 această directivă impune ca Statele membre să edicteze o legislaţie astfel încât „Statele membre asigură ca la construcţia, vânzarea sau închirierea unei clădiri proprietarul să pun

Publicat initial in: avocatnet.ro In practica realizatorilor unor site-uri web, in primul rand este vorba de cele care organizeaza fluxuri de stiri sau a unor ziare on-line se regaseste preluarea unor secvente TV de la diverse canale. Aceasta practica pune insa serioase probleme legate de legalitate." De la inceput este necesara o distincţie intre site-urile care utilizeaza aceasta practica prin oferirea de legaturi catre secvenţele TV care se regasesc in cadrul unor servicii de gazduire de material audio-video (site-uri gen YouTube sau similare) si cele care ofera secvenţele TV ca resurse proprii ale site-ului respectiv. Prima categorie, cei care ofera doar un link sau un frame catre un alt site furnizor al conţinutului audio-video, se considera in general protejata de vreo raspundere. Faţa de gradul de imaturitate al protecţiei drepturilor de autor in Romania, se poate considera, cel puţin pentru stadiul actual, ca o astfel de practica asigura o exonerare de raspundere priv

Instanţele de judecată în mod constant acordă foştilor salariaţi compensaţii privind concediul de odihnă neefectuat, după ce contractul de muncă a încetat. Legislatia relevanta este codul muncii. Art. 141. - (1) Concediul de odihn ă se efectuează în fiecare an.    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.    (3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.    (4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.    Art. 142. - Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un

Istoricul legislaţiei: Codul civil roman adoptat în 1864   la art. 1413 a reglementat în cadrul contractului de locaţiune “prestaţia lucrărilor, locaţiunea muncii şi a serviciului”. Prin apariţia Legii muncii din 1929 promulgată prin Decretul 990 publicat în   M. Of 74/ 5 aprilie 1929   reglementările din codul civil legate de locaţiunea muncii şi a serviciilor au fost abrogate. Legea nr. 130 /1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă a prevăzurt la art 2 posibilitatea prestării muncii în cadrul unei convenţii civile de prestări servicii. Prin O.U.G 23/2003 (publicată în M.O. nr.259 din 14 aprilie 2003) art.2 din Legea nr.130/1999   au fost abrogate, deci posibilitatea prestării muncii în condiţiile contractului de prestări servicii a dispărut. Se recunoşte în doctrina actuală posibilitatea încheierii unui contract de prestări servicii doar în cazuri excepţionale, şi anume pentru persoane sub 15 ani (nu au capacitate legală pentru contractul de mun