Juristul Casei

 Cazul (C-598/24) în fața CJUE a pornit de la o trimitere din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România fiind de interes șegat de problematica drepturilor de autor. În septembrie 2021, o profesoară a publicat pe pagina ei de Facebook un text  numit „Scurt ghid pentru părinți la început de an școlar”, în care explica politicos că nu vrea să primească cadouri de la părinți. La doar câteva zile după, un jurnalist a luat textul cu totul și l-a copiat într-un articol pe site-ul Gândul, fără să-i ceară voie. Abia după ce profesoara s-a revoltat în comentarii pe Facebook, publicația i-a trecut numele și a pus un link către postarea originală. Profesoara a dat în judecată publicația pentru încălcarea drepturilor de autor, dar instanțele din București i-au respins cererea, spunând că textul ei n-are „valoare artistică” și deci nu poate fi protejat de copyright. Cazul a ajuns la Înalta Curte, care a decis să ceară ajutorul CJEU pentru a lămuri două mari întrebări: Poate o ...

Introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan şi a celor amenajate cu îmbunătăţiri funciare se face pe baza planului urbanistic general sau a unor planuri urbanistice zonale, pentru care în prealabil a fost emis avizul privind clasa de calitate de către ministerul de resort în domeniul agriculturii.   După aprobarea planului urbanistic general sau planului urbanistic zonal, autorităţile administraţiei publice locale competente potrivit legii sunt obligate să transmită hotărârea de aprobare însoţită de documentaţia de aprobare a planului urbanistic general sau planului urbanistic zonal către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea actualizării destinaţiei imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.   Extinderea suprafeţei teritoriului intravilan prin documentaţiile de urbanism se fundamentează prin intermediul unui studiu care evaluează şi prezintă imp...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat cîteva hotărâri foarte importante legate de interpretarea exceptării de la răspundere pentru cei care sunt definiți ca „host” pentru diverese servicii online. (cazurile inite C-188/24 și C-190/24 WebGroup Czech Republic and NKL Associates and Coyote System și C-421/24 AGCOM v Google Ireland. Site-urile, aplicațiile sau rețelele sociale pe care utilizatorii își urcau singuri conținutul aveau o „scuză legală” convenabilă (numită safe harbour sau excepția de găzduire). Dacă un utilizator urca ceva ilegal pe site-ul tău, tu nu erai bun de plată, atâta timp cât nu știai de chestia respectivă și o ștergeai imediat ce te sesizai sau te anunța cineva. Erai privit ca un simplu „poștaș” neutru, care doar stochează tehnic niște date. Acum curtea europeană a dat o interpretare mai nuanțată la această problemă. Adică, au spus judecătorii, dacă folosești un algoritm care decide activ ce conținut să promoveze, să prioritizeze sau în ce condiții să fie a...

Pentru autorizarea lucrărilor se percepe o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia lucrărilor care se execută la monumente istorice, lăcaşuri de cult şi a lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care prezintă pericol public, indiferent de destinaţie, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.   Pentru lucrările supuse procedurii simplificate de notificare, valoarea datorată de investitori este jumătate din valoarea stabilităde mai sus, adică 0,05%.   Virarea sumelor se face în contul inspectoratelor judeţene în construcţii, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, odată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii lucrărilor. Întârzierea la plată a cotei se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată.  Photo by Heshan Perera on Unsplash

  Noul Cod al amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor prevede că interacțiunea între solicitanți și autorități în domeniul urbanismului și  construcțiilor se va face printr-o aplicatie digitala: Ghişeul unic naţional.  Operaționalizarea Ghișeului unic național se realizează etapizat, pe o perioadă de 5 ani de la data publicării CATUC, pe măsura integrării în platformă, în format GIS, a planurilor urbanistice generale (PUG) și a regulamentelor locale de urbanism. Până la operaționalizarea Ghișeului unic național de autorizare a construcțiilor, autoritățile publice își vor desfășura activitatea fie prin intermediul platformelor digitale proprii , fie prin intermediul poștei electronice de la secretariatul propriu Documentațiile specifice avizelor care se obțin prin Comisia de acord unic se recepționează în format digital, semnate cu semnătură electronică calificată. Până la integrarea în platformă, răspunsul și condițiile specifice stabilite de instituțiile...

  Decizia CNA nr. 116/2026 (care intră în vigoare pe 27 septembrie 2026) introduce obligația ca unii creatorii de conținut din social media (conținut video) să se notifice la Consiliul Național al Audiovizualului ca furnizori de servicii media audiovizuale la cerere.  Creatorii de pe platforme precum YouTube, TikTok, Instagram sau Facebook care au activitate comercială adresată publicului din România și îndeplinesc cumulativ condițiile de a avea minimum 100.000 de urmăritori (cumulat), cel puțin 24 de materiale video încărcate în ultimele 12 luni și obțin venituri, produse sau alte beneficii din această activitate. Notificarea trebuie transmisă către CNA în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a deciziei, pentru cei care deja îndeplinesc aceste criterii.  Rezultă obligația privind conținutul care include comunicări comerciale, care trebuie marcat obligatoriu la început cu textul „Acest program conține publicitate”, mențiune ce trebuie adăugată și în descrierea ...