Juristul Casei

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art. 1.381, art. 1.385, art. 1.386, art. 1.523 alin. (2) lit. e) şi art. 1.535 alin. (1) din Codul civil şi ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, stabileşte că:   În cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 3/2026 din 23 februarie 2026 Photo by Kenny Eliason on Unsplash

Dispoziţiile art. 1.489 alin. (2) teza a doua din Codul civil, corelat cu art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, nu permit creditorului să obţină în instanţă, de la data cererii de chemare în judecată, dobânda legală calculată asupra daunelor moratorii convenţionale acumulate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data cererii de chemare în judecată, atunci când creanţa neachitată la termen şi care a dat naştere daunelor moratorii are un alt izvor decât contractul de împrumut.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 28/2026 din 09 februarie 2026 Photo by Ehud Neuhaus on Unsplash

Prin OUG nr. 17/2026 au fost aduse unele modificări la OUG nr. 46/2022 privind investițiile străine. Un act pe care l-am criticat , și are nevoie de modificări. Spun „are nevoie” pentru că modificările care au fost aduse prin OUG nr.17/2026 sunt departe de a soluționa problemele fundamentale ale acestei reglementări. Desigur este utilă creșterea pragului valoric la 5.000.000 de euro, vechiul prag de 2.000.000 de euro fiind foarte mic (practic majoritatea din tranzacțiile imobiliare de business se încadrau în acest prag valoric). O dispoziție utilă este cea din art. 2 indice 3 (nou introdus) precum că operaţiunile de restructurare sau reorganizare realizate de către investitorul din Uniunea Europeană definit de art. 2 lit. h) sau dintr-unul dintre statele care au aderat la Codurile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile, cu condiţia ca acestea să nu genereze modificări ale control...

Prin Legea  27/2026 pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, teortic pacienții au obținut dreptul la „a doua opinie”, decontat de sistemul medical. Dar, doar teoretic, pentru că formularea este un exemplu de proaste practici legislative. Textul sună așa: „Toate persoanele asigurate au dreptul la a doua consultaţie medicală, plătită de sistemul de asigurări medicale, cu scopul de a obţine a doua opinie medicală pe baza investigaţiilor medicale existente sau suplimentar solicitate, dacă aceasta este justificată.” Finalul este apoteotic. Pentru că nu știm pe baza căror criterii și cine stabilește dacă solicitarea pacientului pentru „a doua opinie” este justificată sau nu. Sau poate se gândeau legiuitorii la  criteriul grosimii plicului, și s-au jenat să o spună. Mă întreb și eu... Photo by Joyce Hankins on Unsplash

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 850 alin. (1) şi ale art. 863 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabileşte că:   Debitorul sau orice altă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare, consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare, până la data emiterii actului de adjudecare. În acest caz, executorul judecătoresc va refuza emiterea actului de adjudecare, chiar dacă adjudecatarul a depus preţul integral.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 23/2026 din 26 ianuarie 2026 Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...