Juristul Casei

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 329 din 24 aprilie 2026 a fost publicată Procedura de înregistrare a sediilor secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006, aprobată prin Ordinu (ANAF) nr. 508/2026. Și pentru că tot se scrie mult despre debirocratizare și „tăierea de hârtii”, ANAF ne dă un exemplu despre cum astfel de concepte îi sunt străine. Citim în Procedură „La formularul 060 se anexează copii de pe documentele care atestă deţinerea cu titlu legal a spaţiului cu destinaţie de sediu secundar, pentru fiecare sediu secundar declarat”. Dar, pentru aceste sedii secundare, pentru a fi înregistrate în registrul comerțului, a fost deja verificată de un funcționar public  „deţinerea cu titlu legal a spaţiului cu destinaţie de sediu secundar”. Photo by Alexander Grey on Unsplash

„Tracking pixel” este o tehnică care presupune „încărcarea” unei imagini care este practic invizibilă pentru utilizatorul serviciului de internet, imagine care se află pe serverul celui care folosește această tehnică, acest server obținând astfel informații despre utilizatorul serviciului și comportametul său. Practic, utilizatorul nu știe că este urmărit prin această tehnică. Dat fiind că mult mai cunoscutele cookies sunt reglementate mult mai strict și există tehnici bine cunoscute de blocare a lor, „tracking pixel” a devenit o tehnică, din ce în ce mai utilizată în ultimii ani, pentru a obține date de marketing. De curând CNIL (autoritatea franceză responsabilă de domeniul datelor personale) a adoptat niște recomandări cum poate fi utilizată această tehnică în contextul respectării GDPR.  De citit. Photo by Amal S on Unsplash

 În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 129 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, competenţa materială de soluţionare a litigiilor având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), reţinute din pensii, cereri formulate în contradictoriu cu casa teritorială de pensii, revine tribunalului - secţiei/completului specializate/specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 4/2026 din 23 februarie 2026 Photo by PiggyBank on Unsplash

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art. 1.381, art. 1.385, art. 1.386, art. 1.523 alin. (2) lit. e) şi art. 1.535 alin. (1) din Codul civil şi ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, stabileşte că:   În cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 3/2026 din 23 februarie 2026 Photo by Kenny Eliason on Unsplash

Dispoziţiile art. 1.489 alin. (2) teza a doua din Codul civil, corelat cu art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, nu permit creditorului să obţină în instanţă, de la data cererii de chemare în judecată, dobânda legală calculată asupra daunelor moratorii convenţionale acumulate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data cererii de chemare în judecată, atunci când creanţa neachitată la termen şi care a dat naştere daunelor moratorii are un alt izvor decât contractul de împrumut.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 28/2026 din 09 februarie 2026 Photo by Ehud Neuhaus on Unsplash

Prin OUG nr. 17/2026 au fost aduse unele modificări la OUG nr. 46/2022 privind investițiile străine. Un act pe care l-am criticat , și are nevoie de modificări. Spun „are nevoie” pentru că modificările care au fost aduse prin OUG nr.17/2026 sunt departe de a soluționa problemele fundamentale ale acestei reglementări. Desigur este utilă creșterea pragului valoric la 5.000.000 de euro, vechiul prag de 2.000.000 de euro fiind foarte mic (practic majoritatea din tranzacțiile imobiliare de business se încadrau în acest prag valoric). O dispoziție utilă este cea din art. 2 indice 3 (nou introdus) precum că operaţiunile de restructurare sau reorganizare realizate de către investitorul din Uniunea Europeană definit de art. 2 lit. h) sau dintr-unul dintre statele care au aderat la Codurile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile, cu condiţia ca acestea să nu genereze modificări ale control...