Treceți la conținutul principal

Monitorul oficial responsabil de prelucrare datelor personale

 


În cauza C‑231/22, CJUE a fost investită cu o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 4 punctul 7 și a articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”). Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între État belge (statul belgian), pe de o parte, și Autorité de protection des données (Belgia) (denumită în continuare „APD”), care este autoritatea de supraveghere instituită în Belgia în temeiul articolului 51 din RGPD, pe de altă parte, în legătură cu o decizie prin care această autoritate a somat autoritatea care gestionează Moniteur belge, Jurnalul Oficial care asigură în acest stat membru producerea și difuzarea unei game largi de publicații oficiale și publice pe suport de hârtie și pe cale electronică, să permită unei persoane fizice exercitarea dreptului său la ștergerea mai multor date cu caracter personal care figurează într‑un act publicat în acest Jurnal oficial.

Întrebările au fost:

„1)      Articolul 4 punctul 7 din [RGPD] trebuie interpretat în sensul că un jurnal oficial al unui stat membru – învestit cu o misiune de serviciu public de publicare și de arhivare a unor documente oficiale care, în temeiul legislației naționale aplicabile, are obligația de a publica actele și documentele oficiale a căror publicare îi este impusă de entități publice terțe, astfel cum sunt comunicate de aceste entități după ce au prelucrat ele însele datele cu caracter personal conținute în actele și în documentele respective, fără a fi învestit de legiuitorul național cu o putere de apreciere în ceea ce privește conținutul documentelor care trebuie publicate, precum și în ceea ce privește scopul și mijloacele de publicare – are calitatea de operator de date?

2)      În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 5 alineatul (2) din [RGPD] trebuie interpretat în sensul că numai Jurnalul Oficial în discuție trebuie să respecte obligațiile ce revin operatorului potrivit acestei dispoziții, cu excluderea entităților publice terțe care au prelucrat în prealabil datele cuprinse în actele și în documentele oficiale a căror publicare o solicită, sau aceste obligații revin în mod cumulativ fiecăruia dintre operatorii succesivi?”

Instanța europeană a apreciat că:

1)  Articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

agenția sau organismul responsabil de Jurnalul Oficial al unui stat membru, care este obligat, în temeiul legislației acestui stat, să publice ca atare, printre altele, acte și documente oficiale întocmite de terți pe propria lor răspundere, cu respectarea normelor aplicabile, și depuse ulterior la o autoritate judiciară care i le transmite spre publicare, poate fi considerat, deși nu are personalitate juridică, „operator” al datelor cu caracter personal din aceste acte și documente atunci când dreptul intern în cauză stabilește scopurile și mijloacele prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de acest jurnal oficial.

2)      Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul 2016/679 coroborat cu articolul 4 punctul 7 și cu articolul 26 alineatul (1) din acesta

trebuie interpretat în sensul că

agenția sau organismul responsabil de Jurnalul Oficial al unui stat membru, considerat „operator” în sensul articolului 4 punctul 7 din regulamentul amintit, este singurul responsabil de respectarea principiilor menționate la articolul 5 alineatul (1) din același regulament în ceea ce privește operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care este obligat să le efectueze în temeiul dreptului intern, cu excepția cazului în care din acest drept decurge o responsabilitate comună cu alte entități cu privire la aceste operațiuni.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...