Treceți la conținutul principal

Monitorul oficial responsabil de prelucrare datelor personale

 


În cauza C‑231/22, CJUE a fost investită cu o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 4 punctul 7 și a articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, denumit în continuare „RGPD”). Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între État belge (statul belgian), pe de o parte, și Autorité de protection des données (Belgia) (denumită în continuare „APD”), care este autoritatea de supraveghere instituită în Belgia în temeiul articolului 51 din RGPD, pe de altă parte, în legătură cu o decizie prin care această autoritate a somat autoritatea care gestionează Moniteur belge, Jurnalul Oficial care asigură în acest stat membru producerea și difuzarea unei game largi de publicații oficiale și publice pe suport de hârtie și pe cale electronică, să permită unei persoane fizice exercitarea dreptului său la ștergerea mai multor date cu caracter personal care figurează într‑un act publicat în acest Jurnal oficial.

Întrebările au fost:

„1)      Articolul 4 punctul 7 din [RGPD] trebuie interpretat în sensul că un jurnal oficial al unui stat membru – învestit cu o misiune de serviciu public de publicare și de arhivare a unor documente oficiale care, în temeiul legislației naționale aplicabile, are obligația de a publica actele și documentele oficiale a căror publicare îi este impusă de entități publice terțe, astfel cum sunt comunicate de aceste entități după ce au prelucrat ele însele datele cu caracter personal conținute în actele și în documentele respective, fără a fi învestit de legiuitorul național cu o putere de apreciere în ceea ce privește conținutul documentelor care trebuie publicate, precum și în ceea ce privește scopul și mijloacele de publicare – are calitatea de operator de date?

2)      În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 5 alineatul (2) din [RGPD] trebuie interpretat în sensul că numai Jurnalul Oficial în discuție trebuie să respecte obligațiile ce revin operatorului potrivit acestei dispoziții, cu excluderea entităților publice terțe care au prelucrat în prealabil datele cuprinse în actele și în documentele oficiale a căror publicare o solicită, sau aceste obligații revin în mod cumulativ fiecăruia dintre operatorii succesivi?”

Instanța europeană a apreciat că:

1)  Articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)

trebuie interpretat în sensul că

agenția sau organismul responsabil de Jurnalul Oficial al unui stat membru, care este obligat, în temeiul legislației acestui stat, să publice ca atare, printre altele, acte și documente oficiale întocmite de terți pe propria lor răspundere, cu respectarea normelor aplicabile, și depuse ulterior la o autoritate judiciară care i le transmite spre publicare, poate fi considerat, deși nu are personalitate juridică, „operator” al datelor cu caracter personal din aceste acte și documente atunci când dreptul intern în cauză stabilește scopurile și mijloacele prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de acest jurnal oficial.

2)      Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul 2016/679 coroborat cu articolul 4 punctul 7 și cu articolul 26 alineatul (1) din acesta

trebuie interpretat în sensul că

agenția sau organismul responsabil de Jurnalul Oficial al unui stat membru, considerat „operator” în sensul articolului 4 punctul 7 din regulamentul amintit, este singurul responsabil de respectarea principiilor menționate la articolul 5 alineatul (1) din același regulament în ceea ce privește operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care este obligat să le efectueze în temeiul dreptului intern, cu excepția cazului în care din acest drept decurge o responsabilitate comună cu alte entități cu privire la aceste operațiuni.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...