Juristul Casei

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 166 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a dispoziţiilor art. 971 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare a litigiilor având ca obiect anularea documentului constatator care conţine informaţii r

  Dacă, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripţie a răspunderii penale se stabileşte în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani, sau în funcţie de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional, în considerarea, relativ la sintagma «pedeapsă prevăzută de lege», a dispoziţiilor alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară)".      Stabileşte că, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripţie a răspunderii penale se calculează în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani, indiferent de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional.    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţi

ANAF si-a aprobat o noua procedură care trebuie respectată  în schimbul de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi persoanele juridice de drept privat semnatare, precum şi a modalităţilor de acces în sistemele informatice dedicate. (Ordinul nr. 146/2022 pentru aprobarea condiţiilor de furnizare a informaţiilor, modelului-cadru al protocolului de colaborare, procedurii privind schimbul de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi persoanele juridice de drept privat semnatare, precum şi a modalităţilor de acces în sistemele informatice dedicate conform art. 701 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală)   Persoana juridică de drept privat care are dreptul să acceseze informațiile ANAF  trebuie să se asigure că dispune de proceduri care asigură păstrarea în condiţii de siguranţă a datelor cu caracter personal şi sisteme informatice de securitate, auditate de către un auditor extern independent.  Din raportul de

  În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, este de competenţa parchetului nespecializat, iar nu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.       Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, referitoare la valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, nu sunt incidente în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raport

  În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât şi în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) şi i) şi alin. (2) şi art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, revine judecătoriilor competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a cererilor în anulare/contestaţiilor formulate împotriva dispoziţiilor emise de primari în soluţionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completele pentru soluţionarea recursurilor în interes

  Ordonanţa nr. 11/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea unor termene  introduce diverse reglementări în domeniul fiscal, din care resubliniez câteva. Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a unui acord de preţ în avans este de 12 luni în cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau multilateral, după caz. Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la 6 luni. Dispoziţiile art. 77 sunt aplicabile în mod corespunzător.    Soluţia fiscală individuală anticipată, precum şi respingerea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor. Acordul de preţ în avans, precum şi respingerea cererii de emitere a acordului de preţ în avans se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.   Entităţile înregistrate în registrul comerţului, pentru care există înscrise menţiuni privind

  Ordonanţa nr. 12/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere  vine cu câteva noutăți interesante. În primul rând de la 22 mai 2022 va fi scăzută de la 3.5 t la 2.5 t masa vehiculelor rutiere scutite de aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier. Astfel că o multime de mici transportatori care se prevalau de acest prag pentru a face transport cu vehicule sub 3.5 tone vor fi în mod radical afectați, pentru că obligațiile țonând de respectarea Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 sunt mari. Este definit mult mai restrictiv sediul transportatorului, cu scopul evident de a descuraja stabilirea în Rpmânia de firme de transport care în fapt operează în țări din vestul Eur

  Cateva lucruri de interes din  Ordonanţa nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere   Ordonanţă stabileşte cadrul general şi condiţiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării:      a) interoperabilităţii sistemelor de tarifare rutieră electronică pentru utilizarea infrastructurii rutiere de pe teritoriul României cu sistemele de tarifare rutieră electronică similare din Uniunea Europeană;      b) schimbului transfrontalier de informaţii privind vehiculele înmatriculate şi deţinătorii acestora, în cazul în care a fost constatată o neplată a tarifelor rutiere, de orice fel, în statele membre ale Uniunii Europene.    Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică:      a) sistemelor de tarifare rutieră care nu sunt electronice;      b) sistemelor de tarifare rutieră electronică de mică anvergură, strict locale, pentru care costurile de conformar

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 1.059/98/2018, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: "Dacă dobânzile şi penalităţile se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul sau dobânzile şi penalităţile se calculează doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei" şi stabileşte următoarele:       Dobânzile şi penalităţile la care se referă art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale se aplică doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, fără a se lua în considerare majorarea cu 20% din baza de calcul.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 66/2021 din 29 septembrie 2021

  Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: "Dacă aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam, de punerea în mişcare a acţiunii penale sau dacă este suficientă începerea urmăririi penale in rem în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător", şi stabileşte următoarele:       Aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător, condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului.   Înalt