Juristul Casei

Photo by Dimitri Tyan on Unsplash Dreptul de a fi uitat în lumina Regulamentului general privind datele personale semnifică dreptul persoanei vizate de prelucrarea de date personale de a cere ștergerea datelor acre o privesc. Dacă un client îndreaptă o astfel de cerere cum trebuie să se răspundă acesteia? Dreptul de a fi uitat nu este unul absolut. Dreptul de a fi uitat privește în primul rând acele date care au fost colectate pe baza consimțământului persoanei vizate. Sau privește situațiile în care datele nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost colectate. Însă de cele mai multe ori datele sunt necesare pentru executarea contractului cu un client, în scopuri de a îndeplini obligații fiscale sau alte obligații legale. Prin urmare în multe situații există un temei puternic de a respinge o astfel de cerere.

Cum veți reacționa dacă un fost angajat vă cere să i se aplice dreptul de a fi uitat (de a-i fi șterse datele) în lumina Regulamentului general privind datele personale (GDPR)? Trebuie șterse datele? Răspunsul este că în majoritatea situațiilor nu! 1.        O situație în care se pune problema ștergerii datelor este aceea că datele nu mai sunt necesare.   Însă legislația românească prevede un termen lung privind arhivarea informațiilor privind executarea unui contract de muncă de 50 de ani. Deci chiar legea ne spune că aceste date sunt necesare cel puțin 50 de ani. 2.        Dacă datele au fost obținute pe baza consimțământului persoanei vizate, este obligatorie ștergerea lor la cerere. Însă în cazul angajaților majoritatea datelor nu sunt obținute în baza consimțământului, ci în baza unor obligații legale. Deci nu vor fi șterse la cerere. Doar pentru unele date solicitate pentru acordarea unor beneficii speciale pentru angajați, dacă este cazul, se poate pune problem

Photo by Marvin Meyer on Unsplash Din 2 martie 2018 este publicat noul Regulament european 2018/302 privind  prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă. În principiu geoblockingul va fi interzis dacă are ca scop împiedicarea unor clienți din alte state de a acesa bunurile și serviciile. mai mult vor fi interzise și practivile de redirecționare automată către alte site-uri. orice practică de a refuza plșata unui bun sau serviciu pe baza locului de reședință al clientului este interzisă. Regulamentul va fi cu impact majora pe piața vânzărilor ți serviciilor online. Serviciile audiovizuale, financiare, transporturi, sanitare sau sociale sunt excluse în acest moment de la aplicarea acestui regulament, dar nu este exclus ca în viitor unele sau altele din aceste servicii să fie și ele vizate.  Regulamentul va intra în vigoare în 9 luni de la publicare adic