Juristul Casei

  Legea nr. 160/2026 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012  a introdus facturarea lunară pentru prosumatori. Compensare cantitativă - procesul prin care furnizorul de energie electrică facturează lunar , în una sau mai multe facturi, după caz, emise prosumatorului care deţine centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 200 kW pe loc de consum, conform reglementărilor ANRE, următoarele:      a) cantitatea de energie electrică consumată din reţea de către prosumator înmulţită cu preţul energiei electrice active prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi prosumator, la care se adaugă tarifele şi taxele legal prevăzute;      b) cantitatea de energie electrică produsă şi livrată de prosumator, cel mult egală cu cantitatea de energie electrică consumată prevăzută la lit. a) înmulţită cu preţul egal cu preţul ...

  Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) şi (5), raportat la art. 1 alin. (3) şi art. 38 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aceste norme sunt incidente şi în cazul articolelor pirotehnice ale căror condiţii de punere la dispoziţie pe piaţă sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 197/2016 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014.       Stabileşte că noţiunea de "transfer" prevăzută de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, include şi activitatea de transport al articolelor pirotehnice, astfel încât persoanele care efectuează această activitate au obligaţia de a deţine autorizaţia prevăzută de lege, iar realizarea transferului prin intermediari neautorizaţi este interzisă.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezleg...

  În interpretarea dispoziţiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviinţat audierea sa, precum şi obligaţiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declaraţiei solemne, să dea declaraţii şi nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) şi art. 118 din Codul de procedură penală.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 54/2026 din 23 martie 2026 Photo by Jametlene Reskp on Unsplash

  Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2026 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor  pare să aducă niște facilități privind obligațiile administrative legate de paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.  Astfel este introdusă noțiunea de fișă de securitate, acesta fiind un document privind paza simplificat și întocmit sub proprie răspundere, mai simplu decât planul de pază. Cine va beneficia de această simplificare urmează a fis stabilit prin Norme metodologice. De asemenea, sunt exceptate de la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi întocmirea fişei de securitate:      a) sediile sociale ale unităţilor declarate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, unde nu se desfăşoară activitate;      b) unităţile care funcţionează în sistem online şi în care nu sunt depozitate sume de bani, bunuri sau valori ce aparţin aces...

Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Bucureşti în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de tâlhărie, în cazul în care obiectul material este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri (nefiind produse şi/sau aflate în mod legal în circuitul civil) sau ne aflăm în prezenţa unui concurs de calificări, urmând a fi reţinută doar infracţiunea de trafic de droguri de risc în modalitatea «alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc fără drept» (alături de celelalte infracţiuni absorbite în infracţiunea de tâlhărie) ?" şi stabileşte că:  În ipoteza în care obiectul material al infracţiunii de tâlhărie este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000 (nefiind produse şi/sau aflate în mod legal în circuitul civil), sunt întrunite condiţiile de...

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art. 1.381, art. 1.385, art. 1.386, art. 1.523 alin. (2) lit. e) şi art. 1.535 alin. (1) din Codul civil şi ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, stabileşte că:   În cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 3/2026 din 23 februarie 2026 Photo by Kenny Eliason on Unsplash

Dispoziţiile art. 1.489 alin. (2) teza a doua din Codul civil, corelat cu art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, nu permit creditorului să obţină în instanţă, de la data cererii de chemare în judecată, dobânda legală calculată asupra daunelor moratorii convenţionale acumulate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data cererii de chemare în judecată, atunci când creanţa neachitată la termen şi care a dat naştere daunelor moratorii are un alt izvor decât contractul de împrumut.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 28/2026 din 09 februarie 2026 Photo by Ehud Neuhaus on Unsplash

Prin Legea  27/2026 pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, teortic pacienții au obținut dreptul la „a doua opinie”, decontat de sistemul medical. Dar, doar teoretic, pentru că formularea este un exemplu de proaste practici legislative. Textul sună așa: „Toate persoanele asigurate au dreptul la a doua consultaţie medicală, plătită de sistemul de asigurări medicale, cu scopul de a obţine a doua opinie medicală pe baza investigaţiilor medicale existente sau suplimentar solicitate, dacă aceasta este justificată.” Finalul este apoteotic. Pentru că nu știm pe baza căror criterii și cine stabilește dacă solicitarea pacientului pentru „a doua opinie” este justificată sau nu. Sau poate se gândeau legiuitorii la  criteriul grosimii plicului, și s-au jenat să o spună. Mă întreb și eu... Photo by Joyce Hankins on Unsplash

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 430/2025 din 15 decembrie 2025: În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanţei, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror.   Art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale dispune:  Art. 10. -   (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6 indice 1, 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţi...

Dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, dispoziție care prevedea  aplicarea, pe lângă amendă, a sancțiunii contravenționale a confiscării mijlocului de transport, au fost anulate de către  Curtea de Apel Piteşti prin  Sentinţă civilă nr. 225/2024 din 27 septembrie 2024. Photo by Snap Wander on Unsplash

  Hotărârea Curții   din 6 februarie 2025 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy Katowice – Wschód w Katowicach – Polonia) – Przedsiębiorstwo Produkcyjno – Handlowo – Usługowe A./P. S.A. Cauza C-677/22 Articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale trebuie interpretat în sensul că expresia „contractul prevede în mod expres dispoziții contrare” se opune ca o clauză contractuală care stabilește un termen de plată mai mare de 60 de zile calendaristice să fie determinată în mod unilateral de către debitor, cu excepția cazului în care se poate dovedi, ținând seama de ansamblul documentelor contractuale și al clauzelor cuprinse în acest contract, că părțile la contractul menționat și-au exprimat voința concordantă de a se obliga tocmai prin clauza în discuție. Hotărârea trebuie interpretată în contextul dreptului int...

  Legea nr. 240/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice   Persoanele care deţin permisul de conducere pentru categoria B la data intrării în vigoare a Legii nr. 240/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi fac dovada absolvirii cursurilor teoretice şi practice pentru categoria A şi solicită obţinerea categoriei A sau A2 sunt exceptate de la susţinerea probei teoretice, fiind necesare promovarea probei practice şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de lege. Photo by Jusdevoyage on Unsplash

  Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. 1.538/1.752/2023, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă în interpretarea şi aplicarea art. 5 din Codul penal privind legea penală mai favorabilă în cursul judecăţii, din perspectiva comparaţiei între infracţiunea de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 220 din Codul penal (în forma în vigoare anterior datei de 1.01.2024), şi viol săvârşit asupra unui minor, prevăzută de art. 218 indice 1 din Codul penal (forma intrată în vigoare începând cu data de 1.01.2024), la determinarea legii noi trebuie avute în vedere şi formele agravate neprevăzute de legea veche, precum cea reglementată la art. 218 indice 1 alin. (4) lit. g) din Codul penal", şi, în consecinţă stabileşte că:       La stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracţiunilor de act sexual cu un minor, prevăzută...

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 372/2025 din 20 octombrie 2025  În cazul infracţiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal (dacă urmările s-au produs față de două sau mai multe persoane), când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, iar una dintre persoanele vătămate îşi retrage plângerea prealabilă, se menţine unitatea legală de infracţiune, în raport cu art. 157 alin. (2) din Codul penal. Photo by Dmitry Spravko on Unsplash

Cazul cu care a fost  investit Oberlandesgericht Stuttgart, OLG Stuttgart, cu numărul de dosar 1 Sch 3/24, a vizat o cerere de executare a unei hotărâri arbitrale rusești în Germania. Contextul Disputei Disputa a apărut între o entitate rusă (solicitantul) și o companie de inginerie germană (pârâtul). 1. Contractul: Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, solicitantul rus a contractat cu pârâtul german și a efectuat plăți în avans pentru livrarea anumitor echipamente. 2. Refuzul de Livrare/Rambursare: Ulterior izbucnirii războiului, compania germană a refuzat să livreze echipamentul și a declarat că regimul de sancțiuni al UE îi interzicea rambursarea plăților în avans. 3. Arbitrajul Rus: Solicitantul rus a inițiat proceduri de arbitraj în fața Tribunalului de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse (Международный коммерческий арбитражный суд, MKAS). 4. Hotărârea Arbitrală: Pe 27 noiembrie 2023, solicitantul a obținut o hotărâre MK...

  Legea nr. 187/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare La articolul 14, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7 indice 1), cu următorul cuprins:     " (7 indice 1) Prin excepţie de la prevederile alin. (6) şi (7), A.S.F. are competenţa de a aplica, de urgenţă, măsurile necesare pentru a preveni sau sancţiona nerespectarea prevederilor legale de către o societate dintr-un alt stat membru care practică activitate pe teritoriul României, prin intermediul unei sucursale sau în baza libertăţii de a presta servicii, inclusiv măsurile menţionate la alin. (7)."   Photo by Vlad Deep on Unsplash

  Noul Cod Audiovizual al României (Decizia nr. 573/2025) reprezintă o reformă de referință implementată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Această legislație aliniază dreptul național media cu revizuirea Directivei AVMSD din 2018 și cu Actul UE privind Serviciile Digitale (DSA).  Cadrul legislativ anterior din 2011 nu mai era adecvat pentru a răspunde provocărilor moderne, precum dezinformarea online, expunerea minorilor și publicitatea hibridă. Noul Cod Audiovizual are rolul de a moderniza și armoniza abordarea națională pe formatele de difuzare, la cerere și online, urmărind să echilibreze libertatea de expresie cu interesul public în spațiul informațional digital. Noul Cod marchează un punct de cotitură prin unirea supravegherii audiovizuale tradiționale și digitale sub un singur regim. Printre inovațiile sale se numără: • Extinderea supravegherii digitale: Codul extinde autoritatea CNA în mediile digitale, definind conținutul ilegal, dezinformarea și conținut...

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 373/2025 din 20 octombrie 2025   La stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracţiunilor de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 220 din Codul penal (în forma în vigoare anterior datei de 1.01.2024), şi viol săvârşit asupra unui minor, prevăzută de art. 218 indice 1 din Codul penal (forma intrată în vigoare începând cu data de 1.01.2024), calificarea faptei săvârşite se realizează în raport cu fiecare dintre legile penale intervenite până la judecarea definitivă în integralitatea lor, având în vedere inclusiv elementele circumstanţiale agravante introduse prin legea penală în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.   Photo by Amrut Roul on Unsplash

  Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei, teoretic, trebuie să asigure un cadru legal pentru dezvoltarea accelerată a producției de energie regenerabilă. În fapt, numai dacă îți arunci ochii pe anexa Legii „ FORMAREA ŞI CERTIFICAREA instalatorilor şi proiectanţilor instalaţiilor pe bază de energie din surse regenerabile” îți dai seama că este vorba de inventarea a mai multe bariere administrative, mai multă birocrație. Apar garanţiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, adică noi certificate negociabile care vor adauga în mod articial la costul energiei.  Sunt reglementate comunităţile de energie din surse regenerabile. Adică vă puteți organiza pe scara blocului ca o comunitate de energie. Photo by Federico Beccari on Unsplash

 Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Bacău în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă în cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 este necesar să fie îndeplinită condiţia utilizării de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, dacă este prezumat de lege avantajul obţinut de autorul faptei sau dacă această condiţie specială se aplică doar pentru varianta alternativă a săvârşirii faptei prin încheierea de tranzacţii financiare?" şi stabileşte că:      În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ, in...