Juristul Casei

Legea nr. 239/2025  a introdus o taxă logistică/vamală de 25 de lei pentru fiecare colet cu o valoare comercială sub 150 EUR care provine din afara UE.  Regulamentul (EU) 2026/382 a  introdus și acesta o taxă vamală forfetară/fixă de 3 euro pentru coletele cu valoare redusă sub 150 EUR. care se va aplica de la 1 iulie. Adică în România există riscul să vi se ia două taxe cu același obiect pentru același colet. Restul e tăcere... Photo by Ari Sha on Unsplash

 E vorba de procedura desfășurată în baza prevederilor convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat şi ale Convenţiei 90/436/CEE privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Aprobată prin Ordinul ANAF nr. 660/2026 privind modalitatea de derulare a procedurii amiabile.    Cererea de iniţiere a procedurii amiabile trebuie să cuprindă, în mod complet şi corect, următoarele informaţii:      a) numele/denumirea, adresa/adresele, datele de identificare fiscală ale persoanei/persoanelor afectate rezidente fiscal în România care solicită iniţierea procedurii amiabile, precum şi ale persoanei/persoanelor afectate nerezidente fiscal în România care este/sunt parte la cererea de iniţiere a procedurii amiabile;      b) jurisdicţiile fiscale implicate, cu indicarea exp...

Legea nr.  100/2026 pentru reglementarea obligaţiilor privind desfăşurarea operaţiunilor de încărcare şi descărcare a mărfurilor, suporturilor sau ambalajelor  publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 520 din 24 iunie 2026 dispune: Conducătorii auto ai vehiculelor de transport rutier contra cost de mărfuri cu vehicule ce au o masă maximă autorizată mai mare de 12,5 tone nu pot fi constrânşi de către beneficiarul transportului, furnizorul mărfurilor, intermediari sau reprezentanţi ai acestora să efectueze operaţiuni de descărcare sau încărcare a mărfurilor, suporturilor sau ambalajelor.   Dar există și excepții care presupun consimțământul exprimat în scris al șoferului. Photo by NighthawStudio on Unsplash

Ordinul nr. 705/2026 pentru aprobarea Procedurii privind desfăşurarea întâlnirilor dintre organul fiscal central şi contribuabili prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă  a introdus posibilitatea ca audierile în fața organelor fiscale să se facă, dacă optați, prin videoconferință prin platforma SPV. Dar nu despre asta e vorba aici, ci despre cum GDPR pare un domeniu neclar pentru ANAF. Videoconferința presupune prelucrarea de date personale decătre ANAF. Și nu orice date, ci, date fiind că ele servesc și pentru identificarea unică prin imagine a celui care participă, sunt date din categoria specială, pentru care prelucrarea este permisă numai în situațiile limitative din art. 9 GDPR.  Însă Ordinul nr. 705/2026 trimite (art. 8 din Ordin) la art. 6 alin. (1) lit. c) GDPR adică la prelucrarea  „necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului”. Deși obligația legală nu e a operatorului, ci a personei vizate, care, da...

  Cazul Pelham (C-590/23) , soluționat de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la 14 aprilie 2026, reprezintă o decizie fundamentală privind echilibrul dintre drepturile producătorilor de fonograme și libertatea artelor în contextul utilizării de tip sampling. O instanța germană a solicitat CJUE să interpreteze noțiunea de „pastișă” prevăzută de Directiva 2001/29/CE, pentru a stabili dacă tehnica sampling -ului poate beneficia de această excepție de la dreptul exclusiv de reproducere al autorului. Curtea a stabilit că „pastișa” este o noțiune autonomă a dreptului Uniunii și a oferit următoarele clarificări. O pastișă acoperă creațiile care evocă una sau mai multe opere existente, prezentând în același timp diferențe perceptibile în raport cu acestea,Utilizarea elementelor (inclusiv prin sampling) trebuie să aibă ca scop inițierea unui dialog artistic sau creativ cu opera de referință. Acest dialog poate lua diverse forme, cum ar fi o imitație stilistică desc...

Tranzitul de date reprezintă trecerea temporară a informațiilor prin infrastructura unei țări terțe (noduri de rețea, stații de cablu submarin) din motive de optimizare a rutei, fără ca acea țară să fie destinația finală. China a introdus în 2024 o „Excepție pentru tranzitul de date”, care scutește companiile de evaluări de securitate dacă datele personale colectate în afara Chinei doar tranzitează nodurile chineze pentru a fi furnizate tot în exterior. xcepția este valabilă doar dacă nu sunt introduse date colectate în China sau „date importante” în timpul procesării și dacă există o segregare tehnică și logică clară între datele de tranzit și cele locale. În UE, tranzitul prin rute tehnice nu este considerat automat un transfer conform Capitolului V din GDPR dacă nodul de rețea acționează doar ca un mijloc tehnic și nu există un destinatar independent care să poată accesa datele. Totuși, abordarea trebuie să fie mult mai precaută: dacă un furnizor de cloud sau un operator de nod ...

 În cadrul Regulamentului (UE) 2025/40, obligațiile producătorilor sunt legate în principal de răspunderea extinsă a producătorilor, înregistrarea în registrele naționale și gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru a asigura circularitatea acestora. Este considerat producător orice fabricant, importator sau distribuitor care pune la dispoziție pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru ambalaje (de transport, de servire sau pentru producția primară) sau produse ambalate. De asemenea, este producător și entitatea care dezambalează produse ambalate fără a fi utilizator final. 1 Obligația de înregistrare  Producătorii trebuie să se înscrie în registrul național al fiecărui stat membru în care activează. Nu pot pune la dispoziție ambalaje sau produse ambalate dacă nu sunt înregistrați în statul membru respectiv. Dacă sunt stabiliți în alt stat membru sau într-o țară terță, trebuie să numească un reprezentant autorizat pentru răspunderea extinsă a producătorilor. 2. Răs...

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 19 martie 2026, în cauza C-649/23, a fost pronunțată în urma unui litigiu între Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și moștenitorii profesorului Dan Slușanschi. Disputa a vizat protecția prin dreptul de autor a ediției critice a lucrării în limba latină a lui Dimitrie Cantemir, „Istoria creșterilor și a descreșterilor Curții Othman[n]ice”, realizată de profesorul Slușanschi, care a fost reeditată de Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” fără acordul moștenitorilor (care s-au adresat instanței). Institutul a contestat faptul că o ediție critică, al cărei scop este restabilirea unui text original, ar putea fi considerată o operă originală. Instanța din Romînia a adresat o întrebare preliminară privind calificarea unei astfel de lucrări ca „operă”. Curtea a reamintit că, pentru a fi protejată, „opera” trebuie să reprezinte o creație intelectuală proprie care reflectă personalitatea autorului, ...

 În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:       Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii - Decizie nr. 6/2026 din 20 aprilie 2026 Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash   

  În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 12 alin. (3) raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare, "suma încasată/plătită" asupra căreia se calculează amenda se raportează la totalitatea "operaţiunilor de încasări şi plăţi" realizate în numerar în baza aceleiaşi rezoluţii.       Regimul sancţionator al contravenţiei prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare, derogă de la prevederile art. 10 din Ordonan...

  Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) şi (5), raportat la art. 1 alin. (3) şi art. 38 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aceste norme sunt incidente şi în cazul articolelor pirotehnice ale căror condiţii de punere la dispoziţie pe piaţă sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 197/2016 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014.       Stabileşte că noţiunea de "transfer" prevăzută de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, include şi activitatea de transport al articolelor pirotehnice, astfel încât persoanele care efectuează această activitate au obligaţia de a deţine autorizaţia prevăzută de lege, iar realizarea transferului prin intermediari neautorizaţi este interzisă.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezleg...