Treceți la conținutul principal

Modalitatea de derulare a procedurii amiabile


 E vorba de procedura desfășurată în baza prevederilor convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat şi ale Convenţiei 90/436/CEE privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Aprobată prin Ordinul ANAF nr. 660/2026 privind modalitatea de derulare a procedurii amiabile.

   Cererea de iniţiere a procedurii amiabile trebuie să cuprindă, în mod complet şi corect, următoarele informaţii:  

   a) numele/denumirea, adresa/adresele, datele de identificare fiscală ale persoanei/persoanelor afectate rezidente fiscal în România care solicită iniţierea procedurii amiabile, precum şi ale persoanei/persoanelor afectate nerezidente fiscal în România care este/sunt parte la cererea de iniţiere a procedurii amiabile;  

   b) jurisdicţiile fiscale implicate, cu indicarea expresă a jurisdicţiei fiscale în care a fost generată situaţia care a determinat sau poate determina o impozitare neconformă cu prevederile convenţiei aplicabile;  

   c) indicarea temeiului juridic în baza căruia se iniţiază chestiunea litigioasă, respectiv prevederea din convenţia aplicabilă care se consideră a fi încălcată;  

   d) perioadele fiscale care fac obiectul cererii de iniţiere a procedurii amiabile, precum şi sumele aferente fiecărui an fiscal care fac obiectul dublei impuneri, corespunzător fiecărei jurisdicţii fiscale implicate, respectiv aferente fiecărei persoane afectate;  

   e) prezentarea circumstanţelor cazului care stă la baza iniţierii procedurii amiabile, respectiv descrierea faptelor şi a situaţiei care au generat sau pot genera dubla impunere;  

   f) în cazul în care dubla impunere este generată de ajustări ale preţurilor de transfer:  

   - menţionarea persoanelor afiliate care sunt implicate în situaţia ce face obiectul chestiunii litigioase;  

   - prezentarea detaliată a tranzacţiei sau a tranzacţiilor derulate între persoana afectată şi persoanele sale afiliate, ce fac obiectul chestiunii litigioase;  

   - prezentarea informaţiilor relevante din perspectiva analizei tranzacţiilor derulate între persoanele afiliate ce fac obiectul chestiunii litigioase, cum ar fi: analiza funcţiilor, riscurilor şi activelor ale părţilor implicate, profil funcţional, metodă de preţ de transfer, nivel de remunerare etc.;  

   - detalierea acţiunilor întreprinse la nivelul jurisdicţiei fiscale ce a generat sau va genera o impozitare neconformă cu convenţia aplicabilă, parte la chestiunea litigioasă;  

   g) exprimarea opiniei persoanei afectate privind situaţia care face obiectul chestiunii litigioase, inclusiv prezentarea considerentelor pentru care aceasta apreciază că măsurile adoptate de unul sau de ambele state contractante au avut sau pot avea ca efect o impozitare neconformă cu prevederile convenţiei aplicabile;  

   h) menţionarea căilor de atac interne la care s-a recurs cu indicarea oricărei proceduri administrative, judiciare sau de arbitraj aflate în curs, având ca obiect aceeaşi chestiune litigioasă, precum şi stadiul acestora la data depunerii cererii de iniţiere a procedurii amiabile;  

   i) declaraţie pe propria răspundere a persoanei afectate, semnată de reprezentantul legal, prin care se atestă că informaţiile şi documentele furnizate sunt complete, corecte şi conforme cu realitatea la data depunerii, precum şi că se angajează să răspundă cât mai complet şi mai rapid posibil tuturor cererilor corespunzătoare formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi să furnizeze orice documentaţie la cererea acesteia;  

   j) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind existenţa în derulare/inexistenţa oricărei căi de atac, administrative sau judiciare, referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile;  

   k) anexarea documentelor justificative pentru susţinerea cererii de iniţiere a procedurii amiabile, respectiv: copii ale actului de control, pentru cazurile care vizează preţurile de transfer, o copie a dosarelor preţurilor de transfer pentru perioada ce face obiectul cererii de iniţiere a procedurii amiabile, o copie a acordului de preţ în avans unilateral care a generat chestiunea litigioasă, o copie a acordului de preţ în avans unilateral din cealaltă jurisdicţie fiscală dacă acesta are relevanţă pentru procedura amiabilă, o copie a cererii de iniţiere a procedurii amiabile, depusă în jurisdicţia/jurisdicţiile fiscală(e);  

   l) orice alte informaţii/documente relevante pentru cazul ce face obiectul chestiunii litigioase.

 Cererea de iniţiere a procedurii amiabile se depune în termen de trei ani sau în termenul prevăzut în convenţia sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri aplicabil(ă), termenul fiind calculat de la data comunicării actului administrativ fiscal ori a oricărei alte notificări din care rezultă că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au avut sau pot avea ca efect o impozitare neconformă cu prevederile convenţiei în cauză.  

Photo by Dimitri Karastelev on Unsplash





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...