Treceți la conținutul principal

GDPR și audierea prin videoconferință în procedurile fiscale


Ordinul nr. 705/2026 pentru aprobarea Procedurii privind desfăşurarea întâlnirilor dintre organul fiscal central şi contribuabili prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanţă  a introdus posibilitatea ca audierile în fața organelor fiscale să se facă, dacă optați, prin videoconferință prin platforma SPV.

Dar nu despre asta e vorba aici, ci despre cum GDPR pare un domeniu neclar pentru ANAF.

Videoconferința presupune prelucrarea de date personale decătre ANAF. Și nu orice date, ci, date fiind că ele servesc și pentru identificarea unică prin imagine a celui care participă, sunt date din categoria specială, pentru care prelucrarea este permisă numai în situațiile limitative din art. 9 GDPR. 

Însă Ordinul nr. 705/2026 trimite (art. 8 din Ordin) la art. 6 alin. (1) lit. c) GDPR adică la prelucrarea  „necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului”.

Deși obligația legală nu e a operatorului, ci a personei vizate, care, da, trebuie să se conformeze cerințelor autorității publice în materie de taxe și impozite. Ceea ce ne-ar duce cu gândul că ar fi mai corect să trimită la lit. e) „prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul”.

Dincolo de astfel de subtilități, Ordinul nu remarcă că e vorba de date biometrice și fundamentarea prelucrării trebuia să se refere la art. 9 GDPR.

Pentru ca lucrurile să fie încurcate până la capăt, în cuprinsul procedurii se vorbește de „acord” GDPR, ceea ce evident nu are nicio legătură cu art. 6 alin. (1) lit. c) GDPR învocat în textul Ordinului în sine.

Photo by Huzeyfe Turan on Unsplash



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...