Treceți la conținutul principal

Noul Cod al audiovizualului

 


Noul Cod Audiovizual al României (Decizia nr. 573/2025) reprezintă o reformă de referință implementată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Această legislație aliniază dreptul național media cu revizuirea Directivei AVMSD din 2018 și cu Actul UE privind Serviciile Digitale (DSA). 

Cadrul legislativ anterior din 2011 nu mai era adecvat pentru a răspunde provocărilor moderne, precum dezinformarea online, expunerea minorilor și publicitatea hibridă. Noul Cod Audiovizual are rolul de a moderniza și armoniza abordarea națională pe formatele de difuzare, la cerere și online, urmărind să echilibreze libertatea de expresie cu interesul public în spațiul informațional digital.

Noul Cod marchează un punct de cotitură prin unirea supravegherii audiovizuale tradiționale și digitale sub un singur regim. Printre inovațiile sale se numără:

• Extinderea supravegherii digitale: Codul extinde autoritatea CNA în mediile digitale, definind conținutul ilegal, dezinformarea și conținutul dăunător, și extinzând autoritatea asupra tuturor materialelor audiovizuale aflate sub jurisdicția română.

• Protecția Minorilor: Consolidarea protecției minorilor este o prioritate.

• Combaterea Dezinformării: Codul definește și sancționează dezinformarea.

• Standarde de Publicitate: Se înăspresc standardele de publicitate. Au fost introduse controale mai stricte asupra publicității suplimentelor alimentare și a marketingului cu influenceri.

• Co-reglementarea: Codul introduce, de asemenea, co-reglementarea cu industria.

CNA a trecut de la un regulator axat istoric pe TV și radio la un supraveghetor online. Urmând transpunerea AVMSD (Audiovisual Media Services Directive) și implementarea DSA (Regulamentul privind Serviciile Digitale), CNA a început să ordone eliminarea conținutului audiovizual online ilegal de pe platforme majore (precum TikTok, Facebook, Instagram, YouTube și X).

Deciziile CNA pot fi contestate în instanțele administrative. Viitoarele contestații vor testa, cel mai probabil, proporționalitatea procedurală și libertatea de expresie conform Articolului 10 din CEDO.

Photo by Kelly Sikkema on Unsplash


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...