Treceți la conținutul principal

Noul Cod al audiovizualului

 


Noul Cod Audiovizual al României (Decizia nr. 573/2025) reprezintă o reformă de referință implementată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Această legislație aliniază dreptul național media cu revizuirea Directivei AVMSD din 2018 și cu Actul UE privind Serviciile Digitale (DSA). 

Cadrul legislativ anterior din 2011 nu mai era adecvat pentru a răspunde provocărilor moderne, precum dezinformarea online, expunerea minorilor și publicitatea hibridă. Noul Cod Audiovizual are rolul de a moderniza și armoniza abordarea națională pe formatele de difuzare, la cerere și online, urmărind să echilibreze libertatea de expresie cu interesul public în spațiul informațional digital.

Noul Cod marchează un punct de cotitură prin unirea supravegherii audiovizuale tradiționale și digitale sub un singur regim. Printre inovațiile sale se numără:

• Extinderea supravegherii digitale: Codul extinde autoritatea CNA în mediile digitale, definind conținutul ilegal, dezinformarea și conținutul dăunător, și extinzând autoritatea asupra tuturor materialelor audiovizuale aflate sub jurisdicția română.

• Protecția Minorilor: Consolidarea protecției minorilor este o prioritate.

• Combaterea Dezinformării: Codul definește și sancționează dezinformarea.

• Standarde de Publicitate: Se înăspresc standardele de publicitate. Au fost introduse controale mai stricte asupra publicității suplimentelor alimentare și a marketingului cu influenceri.

• Co-reglementarea: Codul introduce, de asemenea, co-reglementarea cu industria.

CNA a trecut de la un regulator axat istoric pe TV și radio la un supraveghetor online. Urmând transpunerea AVMSD (Audiovisual Media Services Directive) și implementarea DSA (Regulamentul privind Serviciile Digitale), CNA a început să ordone eliminarea conținutului audiovizual online ilegal de pe platforme majore (precum TikTok, Facebook, Instagram, YouTube și X).

Deciziile CNA pot fi contestate în instanțele administrative. Viitoarele contestații vor testa, cel mai probabil, proporționalitatea procedurală și libertatea de expresie conform Articolului 10 din CEDO.

Photo by Kelly Sikkema on Unsplash


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...