Norma pentru siguranţa alimentelor de origine
nonanimală care stabileşte condiţiile în care se elaborează, se implementează şi
se verifică autocontrolul operatorilor din domeniul produselor alimentare de
origine nonanimală, din 07.12.2023
Prezenta normă se aplică operatorilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală care se supun înregistrării sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare (norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor), şi care desfăşoară activităţile încadrate la anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, cap. III - Unităţi de vânzare cu amănuntul a alimentelor de origine nonanimală, supuse înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor şi la anexa nr. 9 la norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.
Sistemele proprii de gestionare a siguranţei alimentelor trebuie să cuprindă programe
preoperaţionale şi proceduri bazate pe principiile HACCP, astfel încât:
a) să poată fi identificate şi
controlate permanent riscurile semnificative pentru a evita contaminarea de
orice fel a produselor sale şi să asigure punerea pe piaţă a produselor
sigure;
b) să poată lua acţiuni
corective în cazul în care apar neconformităţi;
c) să poată pune la dispoziţia
autorităţilor competente şi a altor terţe părţi dovezi privind conformitatea
produselor lor.
Programele de autocontrol ale operatorilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să stabilească cel puţin următoarele: produsele supuse prelevărilor şi testărilor de laborator, legislaţia aferentă, locul şi frecvenţa prelevării, parametrii vizaţi pentru testare, metodele de prelevare şi testare asociate, condiţiile de transport al probelor către laborator.
Metodele de prelevare prevăzute în programele de autocontrol trebuie să corespundă produselor şi parametrilor vizaţi pentru testare şi să fie bazate pe legislaţia, ghidurile şi procedurile specifice ale Uniunii Europene sau pe cele elaborate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; în absenţa unor norme specifice privind prelevarea de probe şi pregătirea probelor pentru teste se utilizează standardele relevante romane (SR), europene (EN), internaţionale (ISO) şi orientările Codex Alimentarius.
La elaborarea programelor de autocontrol şi în special la stabilirea frecvenţei de prelevare, operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să ia în considerare specificul unităţii lor, în ceea ce priveşte:
a) dimensiunea unităţii, distribuţia şi destinaţia produselor;
b) natura produselor şi a riscurilor potenţiale identificate ca urmare a analizei de risc;
c) natura activităţii şi complexitatea proceselor de producţie, unde este cazul;
d) sursa de apă;
e) rezultate anterioare ale testelor de laborator;
f) aplicarea sau neaplicarea flexibilităţii, a derogărilor, dacă este cazul, aşa cum sunt stabilite prin legislaţia specifică în vigoare;
g) rezultatele evaluărilor, ale controalelor oficiale şi ale altor audituri interne sau de terţă parte.
Operatorii din domeniul alimentelor de origine
nonanimală sunt răspunzători de aplicarea regulilor, metodologiilor,
procedurilor utilizate pentru prelevarea probelor în cadrul programului de
autocontrol, precum şi de manipularea, expedierea probelor şi întocmirea
documentelor aferente.
Analizele de laborator relevante pentru siguranţa alimentelor realizate pentru implementarea programelor de autocontrol trebuie să fie efectuate în laboratoare autorizate conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 104/2021, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru ca rezultatele analizelor de laborator să confere un grad cât mai înalt de încredere, probele prelevate în cadrul programelor de autocontrol pot să fie analizate în laboratoare care deţin metode acreditate conform SR EN ISO 17025.
Operatorul din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să păstreze o evidenţă a prelevărilor de probe şi a rezultatelor analizelor de laborator şi să îşi stabilească modalitatea de interpretare a rezultatelor şi acţiunile corective aplicabile în cazul probelor neconforme.
Operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală au obligaţia de a iniţia procedurile de retragere/rechemare a produselor şi de a informa direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia s-a realizat prelevarea de probe ori de câte ori rezultatele analizelor de laborator indică încălcarea cerinţelor legislative specifice, în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.
Comentarii