Treceți la conținutul principal

Autocontrolul operatorilor din domeniul produselor alimentare de origine nonanimală


 Norma pentru siguranţa alimentelor de origine nonanimală care stabileşte condiţiile în care se elaborează, se implementează şi se verifică autocontrolul operatorilor din domeniul produselor alimentare de origine nonanimală, din 07.12.2023

Prezenta normă se aplică operatorilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală care se supun înregistrării sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare (norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor), şi care desfăşoară activităţile încadrate la anexa nr. 1 la norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, cap. III - Unităţi de vânzare cu amănuntul a alimentelor de origine nonanimală, supuse înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor şi la anexa nr. 9 la norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.  


Sistemele proprii de gestionare a siguranţei alimentelor trebuie să cuprindă programe preoperaţionale şi proceduri bazate pe principiile HACCP, astfel încât: 
   a) să poată fi identificate şi controlate permanent riscurile semnificative pentru a evita contaminarea de orice fel a produselor sale şi să asigure punerea pe piaţă a produselor sigure; 
   b) să poată lua acţiuni corective în cazul în care apar neconformităţi; 
   c) să poată pune la dispoziţia autorităţilor competente şi a altor terţe părţi dovezi privind conformitatea produselor lor.  

Programele de autocontrol ale operatorilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să stabilească cel puţin următoarele: produsele supuse prelevărilor şi testărilor de laborator, legislaţia aferentă, locul şi frecvenţa prelevării, parametrii vizaţi pentru testare, metodele de prelevare şi testare asociate, condiţiile de transport al probelor către laborator.  
 Metodele de prelevare prevăzute în programele de autocontrol trebuie să corespundă produselor şi parametrilor vizaţi pentru testare şi să fie bazate pe legislaţia, ghidurile şi procedurile specifice ale Uniunii Europene sau pe cele elaborate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; în absenţa unor norme specifice privind prelevarea de probe şi pregătirea probelor pentru teste se utilizează standardele relevante romane (SR), europene (EN), internaţionale (ISO) şi orientările Codex Alimentarius.  
 La elaborarea programelor de autocontrol şi în special la stabilirea frecvenţei de prelevare, operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să ia în considerare specificul unităţii lor, în ceea ce priveşte:  
   a) dimensiunea unităţii, distribuţia şi destinaţia produselor;  
   b) natura produselor şi a riscurilor potenţiale identificate ca urmare a analizei de risc;  
   c) natura activităţii şi complexitatea proceselor de producţie, unde este cazul;  
   d) sursa de apă;  
   e) rezultate anterioare ale testelor de laborator;  
   f) aplicarea sau neaplicarea flexibilităţii, a derogărilor, dacă este cazul, aşa cum sunt stabilite prin legislaţia specifică în vigoare;  
   g) rezultatele evaluărilor, ale controalelor oficiale şi ale altor audituri interne sau de terţă parte.  

Operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală sunt răspunzători de aplicarea regulilor, metodologiilor, procedurilor utilizate pentru prelevarea probelor în cadrul programului de autocontrol, precum şi de manipularea, expedierea probelor şi întocmirea documentelor aferente. 

 Analizele de laborator relevante pentru siguranţa alimentelor realizate pentru implementarea programelor de autocontrol trebuie să fie efectuate în laboratoare autorizate conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 104/2021, cu modificările şi completările ulterioare.  
 Pentru ca rezultatele analizelor de laborator să confere un grad cât mai înalt de încredere, probele prelevate în cadrul programelor de autocontrol pot să fie analizate în laboratoare care deţin metode acreditate conform SR EN ISO 17025.  
Operatorul din domeniul alimentelor de origine nonanimală trebuie să păstreze o evidenţă a prelevărilor de probe şi a rezultatelor analizelor de laborator şi să îşi stabilească modalitatea de interpretare a rezultatelor şi acţiunile corective aplicabile în cazul probelor neconforme.  
 Operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală au obligaţia de a iniţia procedurile de retragere/rechemare a produselor şi de a informa direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia s-a realizat prelevarea de probe ori de câte ori rezultatele analizelor de laborator indică încălcarea cerinţelor legislative specifice, în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...