Treceți la conținutul principal

Reforma justiţiei între subfinanţare cronică şi (aproape) dezinteres politic


Sub patronajul Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS)- Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est şi Centrul pentru Analiza şi Dezvoltarea Instituţională (CADI) a avut loc în după amiaza zilei de 27 ianuarie 2011 în Bucureşti Conferinţa de lansare a unui document important pentru o privire în perspectivă a justiţiei româneşti “Analiza vulnerabilităţilor sistemului judiciar român. Soluţii şi propuneri de modernizare”

Discursurile introductive au fost ţinute de Horia Terpe – director executiv CADI, Thorsten Geissler – director program Statul de Drept Europa de Sud-Est KAS, Horaţiu Dumbravă – Preşedinte ales al CSM , Gabriel Tănăsescu – din partea Ministerului Justiţiei care au marcat necesitatea reformelor în justiţie română, atît ca necesitate internă cât şi din perspectiva aşteptărilor partenerilor europeni ai României. Domnul Mihai Selegean, manager de proiect, a prezentat aspectele generale ale proiectului subliniind coerenţa sa, în sensul abordării unitare şi pe termen mediu-lung (10 ani) a reformei justiţiei, şi din altă perspectivă, diversitatea, în sensul participării unor largi categorii de profesionişti din lumea justiţiei în realizarea acestui studiu. Totuşi, aşa cum va rezulta ulterior din dezbateri, proiectul nu a reuşit să atragă şi contribuitori din lumea politică, cu excepţia domnului profesor Valeriu Stoica, prezent şi dumnealui la conferinţă (cu modestie, în rândurile audienţei), însă este evident că implicarea sa în proiect este una de specialist şi nu una de politician. Documentul se speră că va fi o provocare pentru clasa politică care va veni, poate, cu un răspuns prin adoptarea unora din măsurile propuse.

Foarte aşteptate au fost expunerile celor care au participat în mod direct la întocmirea diverselor secţiuni ale documentului.

Dl. Radu Chiriţă – lector dr, şef al catedrei de drept public, UBB Cluj, a abordat tematica foarte controversată a Curţii Constituţionale, pledând pentru un efort de depolitizare al acesteia. La nivel mai general a descris efectele nefaste ale instabilităţii legislative, mai ales prin abundenţa de ordonanţe de urgenţă ale guvernului.

Dna. Roxana Rizoiu - formator INM ne-a introdus în problemele sistemului de selecţie a magistraţilor pledând pentru reducerea numărului de magistraţi care acced în magistratură prin căile care ocolesc Institutul Naţional al Magistraturii. De asemenea, a subliniat controversele pe care le-a stârnit problema răspunderii magistraţilor pentru actul de justiţie, chiar în sânul grupului de lucru care s-a ocupat de acest subiect, controverse care au condus la imposibilitatea formării unei propuneri comune, astfel încât sunt mai multe propuneri privind abordarea acestei răspunderi. Subiectul a stârnit această controversă plecând de la greutatea de a stabili un punct de echilibru între necesitatea responsabilizării magistratului în faţa actului de justiţie şi independenţa magistratului în aprecia asupra cazurilor care îi sunt deduse judecăţii.

Problematica necesităţii unei jurisprudenţe unitare, obstacolele existente în atingerea acestui ţel şi soluţiile posibile, a fost abordată de dna. Octavia Spineanu Matei, judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. A fost subliniată necesitatea transformării Înaltei Curţi într-o adevărată curte de casaţie, care, pe de o parte, să poată fi investită cu orice gen de litigiu pentru a putea asigura o practică unitară (astăzi multe categorii de litigii nu ajung niciodată în faţa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform regulilor procedurale) şi pe de altă parte, să fie degrevată de sarcinile de a judeca cauze în proceduri care ţin mai degrabă de un control de a doua instanţă – apel, cauze care abat Înalta Curte de la rolul său principal de a asigura interpretarea corectă şi unitară a legii.

Dna. Laura Andrei, în calitatea sa de vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, a povestit percutant, cu umor, despre problemele administrative ale justiţiei, din perspectiva conducerii curente a unei instanţe, în condiţiile în care instanţele se află într-o permanentă penurie financiară.

Despre Consiliul Superior al Magistraturii a vorbit dna. Dana Gîrbovan – judecător la Curtea de Apel Cluj. Subiectul va stârni un schimb de replici cu dl. judecător Cristi Danileţ, prezent şi el în auditoriu, ţinând seama şi de proaspăta sa calitate de membru în CSM (sub condiţie rezolutorie cum se recomandă singur, ţinând seama de decizia Curţii Constituţionale privind alegerile pentru CSM).A reieşit că, oricare sunt controversele privind această instituţie, ea trebuie sa-şi păstreze atribuţiile, reformele trebuind a fi îndreptate spre îmbunătăţirea modului de funcţionare.

A încheiat dl. Mihai Selegean cu o privire asupra relaţiei presă –justiţie, subliniind progresele instituţionale, dar şi eşecurile acolo unde instituţiile au funcţionat prea puţin în spiritul obiectivelor pentru care au fost create.

Dezbaterile au prilejuit vorbitorilor să-şi precizeze poziţiile, şi chiar s-au încins în jurul subiectului răspunderii judecătorilor pentru actul de justiţie un subiect controversat aşa cum se avertizase din prezentarea iniţială.

În concluzie, un document bun care surpinde într-o formă riguroasă problemele care sunt simţite de toţi cei implicaţi în actul de justiţie, şi oferă soluţii viabile. Mai rămâne să audă de ele şi factorii decidenţi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Convocare cercetare disciplinară- model

Antet                                                                                                             Nr.______/__________________ Către, Salariat Adresa: ______________________             Prin prezenta va informam ca sunteti convocat la ________________, situat în _________________ , în data de   __________ , ora   _____ în vederea efectuării cerce...