Treceți la conținutul principal

Convocarea adunării generale a acţionarilor (6). Locul adunării

Menţionarea locului adunării este un element esenţial al convocatorului. Nu trebuie uitat că scopul convocării unei adunări generale a acţionarilor este acela de a da posibilitate a acţionarilor de a participa la gestiunea societăţii comerciale, participare care cunoaşte ca principală expresie posibilitatea de exercita dreptul la vot în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor. (Art. 101 LSC)

Necesitatea de a menţiona locul desfăşurării adunării generale este prevăzut de art. 117 alin. 6 din LSC.

Este necesar a se menţiona că, atât timp cât în actul constitutiv al societăţii nu este menţionată o dispoziţie contrară, adunarea generală trebuie să fie convocată la sediul societăţii. (art. 110 alin.2). Tot din dispoziţia cuprinsă în art. 110 alin 2 din LSC se poate trage concluzia că simpla menţionare a adresei sediului nu este suficientă, ci trebuie indicat cu exactitate locul ţinerii adunării, deoarece textul legii menţionează indicarea localului unde se va ţine adunarea separat de noţiunea de sediul societăţii. Astfel că trebuie să se indice cît mai concret localul indicându-se numărul sălii, etajul în cazul în care imobilul are mai multe etaje, etc.

În condiţiile în care în convocator este cuprinsă şi convocarea pentru a doua zi a convocării pentru situaţia în care şedinţa adunării generale a acţionarilor nu s-ar putea ţine la data stabilită iniţial, atunci trebuie arătat şi locul unde s-ar ţine şedinţa adunării generale la această a doua zi a convocării.

Lipsa indicaţiilor privind locul ţinerii adunării vor fi sancţionate cu nulitatea absolută a hotărârilor adoptate, fiind evident că în lipsa unei astfel de indicaţii în convocator acţionarii se află în imposibilitate de participa la adunare şi în consecinţă să exercite drepturile aferente calităţii de acţionar.

Odată indicat un loc al dunării prin convocator, se naşte obligaţia ca acesta să fie respectat. Art. 129 alin. 1 precizează că adunarea generală a acţionarilor se va deschide în ziua şi în locul arătat în convocare. În cazul neobservării acestei reguli hotărârile adunării generale a acţionarilor sunt lovite de nulitate absolută.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...