Treceți la conținutul principal

Convocarea adunarii generale a actionarilor (12). Modificari ale capitalului social, fuziune si divizare

Articol publicat intial in cotidianul de informatie juridica avocatnet

Majorarea capitalului social este una din situatiile in care convocarea adunarilor generale ale actionarilor presupune respectarea unor cerinte speciale. Prin art. 216 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (LSC), se instituie un drept de preferinta al actionarilor existenti pentru subscrierea actiunilor noi emise in cadrul operatiunii de majorare de capital.
Sub aspectul ordinii de zi, apare ca fiind obligatorie introducerea problematicii privind dreptul de preferinta, termenul si conditiile in care poate fi exercitat, eventual, discutarea ridicarii sau limitarii acestui drept. Exercitarea dreptului de preferinta impune, insa, unele probleme privind modul de a convoca adunarea generala a actionarilor privind majorarea de capital. In fapt, actionarii convocati pentru a majora capitalul social initial nu se afla decat in situatia de a hotari cate actiuni intentioneaza sa emita societatea comerciala, conditiile emisiunii si modul de exercitare a dreptului de preferinta.Deoarece nu se poate determina din acest moment initial in ce masura actiunile vor fi subscrise, in fapt, pentru a se finaliza majorarea de capital, este necesara convocarea unei a doua adunari generale, care, tinand seama de rezultatele concrete ale subscrierii, sa majoreze efectiv capitalul social. Eventual, se poate ca aceasta a doua adunare generala a actionarilor sa fie suplinita de o hotarare a consiliului de administratie, adoptata in conditiile delegarii de competenta, prevazuta de art. 113 si 114 din LSC.In ceea ce priveste data pentru care este convocata aceasta a doua adunare generala a actionarilor, prin care se definitiveaza operatiunea de majorare a capitalului social, trebuie tinut seama ca hotararea adunarii generale a actionarilor produce efecte doar un an de la data adoptarii, deci cea de a doua adunare generala trebuie sa fie convocata in acest termen limita.Fuziunea sau divizarea societatii comercialeTot o operatiune in doua etape, care necesita implicit doua convocari ale adunarii generale, este fuziunea sau divizarea societatii comerciale.Actionarii trebuie convocati initial, potrivit art. 239 din LSC, pentru a hotari asupra fuziunii sau divizarii in principiu, imputernicind prin aceasta, explicit sau implicit, administratorii/directorii societatii sa procedeze la intocmirea proiectului de fuziune/divizare.Administratorii/directorii societatii astfel imputerniciti vor trece la intocmirea proiectului de fuziune, urmand ca, pe baza acestuia, adunarea generala a actionarilor sa se pronunte asupra fuziunii.In situatia fuziunii sau divizarii, intervin termene procedurale obligatorii, de care trebuie tinut seama atunci cand se stabileste data convocarii.Data celei de a doua adunari generale, care hotaraste asupra fuziunii sau divizarii pe baza proiectului, trebuie sa respecte urmatoarele termene.Aceasta adunare trebuie sa fie in asa fel convocata astfel incat sa existe un termen de cel putin 30 de zile intre data publicarii proiectului de divizare/fuziune in Monitorul Oficial si data stabilita pentru desfasurarea adunarii generale. Deoarece in procesul de fuziune sunt implicate mai multe societati comerciale, fiecare dintre adunarile generale ale actionarilor trebuie sa respecte aceste reguli cu privire la termen, altfel intreaga procedura putand fi declarata nula.De asemenea, convocarea adunarii generale trebuie corelata cu intocmirea documentelor pregatitoare ale operatiunii de fuziune/divizare, deoarece cu cel putin o luna inainte de data adunarii generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune sau de divizare, organele de conducere ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, la sediul societatii, urmatoarele documente: a) proiectul de fuziune sau de divizare; b) raportul scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune sau de divizare si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic, in special cu privire la rata de schimb a actiunilor; c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare; d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data; e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar; f) daca este cazul, raportul intocmit de expertul/expertii desemnati de judecatorul delegat cu privire la operatiune;g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a societatii.De asemenea, potrivit art. 246 din LSC, exista si un termen maxim de trei luni de la data publicarii proiectului de fuziune/divizare pana la data la care trebuie convocata adunarea generala prin care se aproba fuziunea/divizarea.Din punct de vedere al ordinii de zi, potrivit art. 246 alin. 2 din LSC, este obligatoriu ca atunci cand operatiunea de fuziune sau divizare conduce la crearea de noi societati, adunarea generala sa se pronunte si asupra actelor constitutive ale noilor societati rezultate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...