Treceți la conținutul principal

Dreptul consumatorului.3.Izvoarele dreptului consumatorului

Articol publicat initial in cotidianul de informatie juridica avocatnet

Principalul izvor de drept pentru drepturl consumatorului este reprezentat de catre Legea nr. 296/2004 republicata intitulata Codul consumului. In ciuda titlului ofertant Codul consumului este departe de a oferi un cadru legal pentru majoritatea institutiilor de drept care intereseaza dreptul consumatorului, asa cum o fac Codurile in vigoare in materie civila sau penala. Multe aspecte extrem de importante pentru dreptul consumatorului, precum clauzele abuzive sau publicitatea sunt in afara arieie de cuprindere a Codului consumului. Pe de alta parte reglementarea este extrem de putin sistematizatafiind mai mult o colectie de principii. De aceea, desi se presupune ca dreptul consumatorului este o ramura de drept care se adreseaza si isi propune sa protejeze pe cetateanul obisnuit, Codul consumului lasa o impresie descurajanta la o lectura simpla, de legislatie sofisticata si care se adreseaza unor profesionisstiai dreptului.

Pe de alta parte in legatura cu aplicarea Codului consumului apare o alta dificultate legata de aplicabilitatea Ordonantei 21/1992 privind protectia consumatorilor. Si aceasta este o norma care isi propune obiective de maxima generalitate in materia dreptului consumatorului, ea insa corespunde unei alte etappe istorice de reglementare in domeniu. Prin edictarea Codului consumului Ordonanta 21/1992 nu a fost abrogata expres ceea ce inseamna ca aceasta ordonanata continua sa produca efecte juridice. Totusi acest lucru conduce la dificultati de interpretare. Codul consumului cat si Ordonanta 31/1992 sunt din punct de vedere al caracterului norme generale ceea ce face ca regula ca norma speciala deroga de la norma generala sa fie nefolositoare in acest caz. Totusi, Codul consumului fiind posterior Ordonantei 21/1992 putem interpreta ca normele din Codul consumului au abrogat normele din Ordonanta 21/1992 implicit. Totusi aceasta afirmatie nu rezolva toate dificultatile deaorece terminologia si abordarea diferita a unor drepturi si obligatii fac dificila identificarea corecta a ceea ce a fost abrogat si ce nu.

Asa cum am aratat arii vaste din dreptul consumatorului nu sunt reglementate de acesta. Astfel:

- dispozitiile privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori se regasesc in Legea 193/2000 republicata,
- dispozitiile privind publicitatea in Legea nr.148/2000, cu muliple modificari,
- la aceasta se adauga disppozitiile privind publicitatea in audivizual, dispozitii care se regasesc in Lgea audiovizualului nr. 504/2002 care a cunoscut multe modificari,
- dispozitiile privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte se regasesc in legea 240/2004 republicata,
- dispozitiile privind securitatea generala a produselor sunt edicatate prin legea nr.245/2004, republicata,
- dispozitiile privind privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii se afla in Legea 363/2007,
- cu privire la comertul electronic reglementarea se afla in Lgea 365/2002, republicata,
- dispozitiile privind vanzarea produselor si garant asociate acestora se afla in Legea 449/2003 republicata,
- dispozitiile privind evaluarea conformitatii produselor se regasesc in a 608/2001 republicata,
- reglementarea privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale se afla in Ordonanta 106/1999, republicata,
- dispozitiile privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta sunt in Ordonanata nr.130/2000, republicata.

La aceste acte se adauga o serie de norme speciale care privesc arii strict delimitate, sau anumite produse. Ordonanta nr. 85/2004 se refera la contractele la distanta privind servicii financiare, Ordonanta nr.107/1999 se refera la comercializarea de pachete turistice, Ordinul 205/2007 al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC) se refera la schimbul valutar, Legea nr.457/2004 , cu modicficari, se refera la publicitatea privind produsele din tutun, Hotararea Guvernului nr. 1219/2000 se refera la comercializarea de pise de schimb auto.

De mare interes in contextul actual sunt Lgea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar si Legea 289/2004 privind creditul de consum.

Desigur, enumerarea de mai sus nu este exhaustiva, si fiecare poate identifica norme privind protectia consumatorului in cele mai diverse acte normative care au ca obiect de regelementare vanzarea unor produse sau prestarea anumitor servicii.

In fine, exista o serie de acte normative care privesc aspecte institutionale legate de protectia consumatorului, ca exemplu, Hotararea Guvernului nr.747/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Ntiionale pentru Protectia Consumatorilor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...