Treceți la conținutul principal

Dreptul consumatorului (XIII). Dreptul la informare. Preţul



Cod consumului prevede ca regulă de principiu (art. 54) că vânzătorul trebuie să informeze consumatorii despre preţul final al produsului/serviciului.
Preţul indicat este reprezentat fie preţul de vânzare/tariful practicat cât ţi preţul pe unitatea de măsură.
Preţurile şi tarifele trebuie indicate în mod vizibil şi într-o formă neechivocă, uşor de citit, prin marcare, etichetare şi/sau afişare.
Informaţiile furnizate de aparatele de măsură utilizate pentru determinarea cantităţii produselor vândute în vrac trebuie să fie clare şi uşor vizibile pentru consumator.

Ordonanţa 21/1992 privind protecţia consumatorilor (art. 20) este mult mai precisă în definirea a ceea ce trebuie să ofere operatorul economic ca informaţii asupra preţului. Vânzătorii şi prestatorii de servicii trebuie să informeze consumatorii despre preţul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat, pe care îl suportă consumatorul, care să cuprindă toate costurile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi toate costurile suplimentare, şi să le ofere acestora toate informaţiile şi documentele tehnice, după caz, care trebuie să însoţească produsul sau serviciul

Reguli detaliate sunt în Hotărârea de Guvern 947/2000 privind modalitatea de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare

Preţul de vânzare şi preţul pe unitatea de măsură se exprimă în lei. În cazul în care vânzătorii oferă informaţii privind preţurile în alte valute, acestea trebuie să fie clare şi uşor de înţeles.

Cheltuielile privind serviciul de livrare - ambalare şi transport - pot fi menţionate separat, cu condiţia ca acestea să fie clare, uşor de identificat şi lizibile.


Preţul de vânzare şi preţul pe unitatea de măsură se indică într-o formă clară, lizibilă şi uşor de indentificat. Indicarea preţurilor se face astfel încât consumatorul aflat în suprafaţa de vânzare să le poată vedea în locurile de prezentare fără a întreba vânzătorul. Preţurile se indică pe produse sau lângă acestea ori pot fi cuprinse într-o listă sau într-un catalog, împreună cu preţurile altor produse, în imediata apropiere a acestora. În cazul utilizării cataloagelor vânzătorul trebuie să asigure un număr suficient de exemplare la dispoziţia consumatorilor. În cazul în care preţurile se află în vitrinele exterioare, acestea se indică astfel încât consumatorul să le poată vedea cu uşurinţă fără a intra în suprafaţa de vânzare.

La produsele preambalate se indică preţul pe unitatea de măsură şi preţul de vânzare corespunzător cantităţii preambalate. În cazul în care preţul pe unitatea de măsură este identic cu preţul de vânzare se indică numai preţul de vânzare. În cazul produselor preambalate pentru care reglementările în vigoare prevăd indicarea atât a cantităţii nominale, cât şi a masei componentei solide, este suficient să se indice preţul pe unitatea de măsură al componentei solide.

Pentru produsele vândute în vrac prin cântărire sau măsurare este obligatorie indicarea numai a preţului pe unitatea de măsură.

Indicarea preţului de vânzare şi/sau a preţului pe unitatea de măsură este obligatorie pentru orice tip de publicitate în care se face referire la preţ. În cazul publicităţii destinate vânzării la distanţă este obligatorie informarea asupra preţului de vânzare şi asupra preţului pe unitatea de măsură.
Sunt exceptate de la indicarea preţului pe unitatea de măsură:
- alimentele care fac obiectul consumului pe loc în: unităţi de alimentaţie publică, structuri de primire turistice, cinematografe, teatre, instituţii de învăţământ, spitale, cămine şi tabere pentru copii şi tineret;
- produsele preambalate în cantităţi mai mici de 50 grame sau mililitri, precum şi cele mai mari de 10 kilograme sau litri;
- produsele preambalate vândute de vânzătorii itineranţi prin intermediul cărucioarelor, rulotelor, al tuturor tipurilor de mijloace de transport;
- produsele vândute prin distribuitor automat;
- în cazul în care informaţia asupra preţului pe unitatea de măsură nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii, cum ar fi publicitatea cu timp scurt de expunere, în care informaţia poate crea confuzii, ofertele promoţionale în care preţul a fost redus datorită deteriorării produsului şi/sau pericolului ca acesta să se deterioreze,produsele asortate vândute într-un singur ambalaj, la care preţul pe unitatea de măsură al fiecărui produs ar crea confuzie, iar indicarea preţului unui singur produs ar fi înşelătoare.

Indicarea preţului pe unitatea de măsură este obligatorie la produsele alimentare preambalate pentru care reglementările specifice impun indicarea cantităţii nominale sau comercializarea în cantităţi prescrise.

Vânzările prin licitaţie, al vânzărilor de obiecte de artă sau de antichităţi şi de produse furnizate cu ocazia unei prestări de serviciu sunt exceptate de la aceste reguli.

Responsabilitatea indicării preţului de vânzare şi a preţului pe unitatea de măsură revine vânzătorului.

Incălcarea acestor reguli se pdepseşte contravenţional.

Faptul că este prevăzută sancţiunea contravenţională nu înseamnă că nu poate fi angajată răspunderea civilă în sensul că poate fi cerută de către consumator aplicarea sancţiunii nulităţii relative a contractului în cazul în care regulile privind afişarea preţului nu au fost respectate şi cumpărătorul a achiziţionat un produs sau serviciu indus fiind în eroare asupra preţului în aceste condiţii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

CJUE - Speță privind TVA din România

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash În cauza C‑527/23 CJUE a soluționat o întrebare preliminară venită de la Tribunalul Prahova pe o speță legată de deducerea TVA. Weatherford Atlas Gip a preluat, prin intermediul fuziunii prin absorbție, societatea Foserco SA, o societate de drept român, inclusiv drepturile și obligațiile acesteia. Obiectul de activitate al Foserco consta în prestarea de servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale. În 2015 și în 2016, Foserco prestase servicii de forare în România către doi clienți, respectiv OMV Petrom și Petrofarc. Pentru prestarea acestor servicii, Foserco achiziționase de la societăți din cadrul grupului Weatherford servicii administrative generale, respectiv, printre altele, servicii IT, de resurse umane, servicii de marketing, servicii contabile și legale. Aceste servicii administrative generale erau prestate de entități stabilite în afara României și se recurgea la taxarea inversă pentru a calcula TVA‑ul aplicabil serviciilor men...