Fotografia este popate unul dintre principalele elemente prin care se dă conţinut unui site web. Exploatarea unei opere prin intermediul internetului este o formă de comunicare publică conform definiţiei din art.15 din Legea 8/1996.
Utilizarea fotografiei presupune câteva explicaţii preliminare din punct de vedere al drepturilor de autor.
Legea română protejeză inclusiv operele realizate printr-un procedeu analog fotografierii (art. 7 lit. f din Lge 8/1996) Aceasta extinde protecţia la fotografia realizată prin procedee digitale (care astăzi tind să să domine). Fotogramele unei opere cinematografice sunt şi ele protejate ca şi operă fotografică (art.85 alin.1 din Legea nr.8/1996)
Pe de altă parte nu orice imagine fixată prin procedee fotografice sau similare este operă protejabilă prin drepturi de autor. De exemplu fotografia unor schiţe, desene tehnice nu reprezintă o operă protejabilă în înţelesul dreptului de autor. O fotografie făcută în scopuri cartografice din avion, s-a decis în jurisprudenţă că nu este o operă protejată de drepturi de autor.
O altă delimitare este necesară, între fotografie şi subiectul fotografiei. Faptul de a reproduce pe un site o fotografie cu un monument istoric sau o lucrare de artă nu înseamnă că se face comunică public acel monument istoric sau lucrare de artă. Comunicarea publică priveşte fotografia şi nu altceva. Desigur se pun probleme legate de dreptul fotografului de reproduce în fotografia sa monumentul sau opera de artă, dar această problemă priveşte doar indirect faptul comunicării publice prin internet.
De asemenea, dacă subiectul fotografiei este o persoană este necesar să fie respectat dreptul persoanei la imagine. Trebuie ştiut că portretul unei persoane nu poate fi utilizat decât cu acceptul acesteia. Această regulă nu se aplică persoanelor publice surprinse cu ocazia activităţilor lor publice., precum şi în cazul în care portretul persoanei este doar un detaliu unei imagini de ansamblu. De asemenea, consimţământul este considerat implicit pentru persoanele care sunt de profesie fotomodel.
În ce priveşte operele fotografice reguli speciale operează în ceea ce priveşte fotografiile realizate ca şi sarcină de serviciu sau la comandă. În cazul fotografiilor, spre deosebire de alte categorii de opere protejate, dacă sunt realizate ca urmare a îndeplinirii sarcinilor de serviciu sau la comandă prezumă că drepturile patrimoniale de autor aparţin angajatorului pe o perioadă de 3 ani. Legea nu arată de când curge acest termende la data naşterii dreptului de autor, adică de la data la care opera a fost concretizată şi a devenit susceptibilă de a fi adusă la cunoştinţa publică. Prin convenţie între părţi pot fi stabilite şi alte termene.
Conform art 123 indice 2 lit.b din Legea 8/1996 şi dreptul de comunicare publică al tuturor operelor mai puţin cele muzicale şi prestaţiile artistice în audiovizual) sunt susceptibile de a fi gestionate colectiv prin organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor, fiind vorba de o gestiune colectivă facultativă, aplicabilă numai acelor opere pentru care autorii respectivi au ales să dea manadat unui astfel de organism pentru exercitarea drepturilor. Până acum nu se cunoaşte un organism de gestiune colectivă car ăs se fi implicat în gestiunea acestei categorii de drepturi.
Dreptul de citare este mai greu aplicabil în cazul fotografiilor, deşi nu este de neimaginat utilizarea unei părţi dintr-o fotografie în scopul de a ilustra un anumit discurs.
Totuşi în cadrul revistei presei nu este ilegal, deşi limitele între ce este permis şi ceea ce nu este permis urmează ca jurisprudenţa să le definească, să se reproducă şi unele fotografii , evident cu indicarea sursei.
Ca şi în cazul altor tipuri de opere, în cazul site-urilor care oferă servicii de găzduire de fotografii răspunderea aparţine utilizatorului serviciului de găzduire. De asemenea, nu trebuie uitat că dreptul de comunicare publică al operei constând în fotografie , nu include dreptul de a adapta (modifica) fotografia, şi că acesta trebuie dobândit în mod distinct.
Utilizarea fotografiei presupune câteva explicaţii preliminare din punct de vedere al drepturilor de autor.
Legea română protejeză inclusiv operele realizate printr-un procedeu analog fotografierii (art. 7 lit. f din Lge 8/1996) Aceasta extinde protecţia la fotografia realizată prin procedee digitale (care astăzi tind să să domine). Fotogramele unei opere cinematografice sunt şi ele protejate ca şi operă fotografică (art.85 alin.1 din Legea nr.8/1996)
Pe de altă parte nu orice imagine fixată prin procedee fotografice sau similare este operă protejabilă prin drepturi de autor. De exemplu fotografia unor schiţe, desene tehnice nu reprezintă o operă protejabilă în înţelesul dreptului de autor. O fotografie făcută în scopuri cartografice din avion, s-a decis în jurisprudenţă că nu este o operă protejată de drepturi de autor.
O altă delimitare este necesară, între fotografie şi subiectul fotografiei. Faptul de a reproduce pe un site o fotografie cu un monument istoric sau o lucrare de artă nu înseamnă că se face comunică public acel monument istoric sau lucrare de artă. Comunicarea publică priveşte fotografia şi nu altceva. Desigur se pun probleme legate de dreptul fotografului de reproduce în fotografia sa monumentul sau opera de artă, dar această problemă priveşte doar indirect faptul comunicării publice prin internet.
De asemenea, dacă subiectul fotografiei este o persoană este necesar să fie respectat dreptul persoanei la imagine. Trebuie ştiut că portretul unei persoane nu poate fi utilizat decât cu acceptul acesteia. Această regulă nu se aplică persoanelor publice surprinse cu ocazia activităţilor lor publice., precum şi în cazul în care portretul persoanei este doar un detaliu unei imagini de ansamblu. De asemenea, consimţământul este considerat implicit pentru persoanele care sunt de profesie fotomodel.
În ce priveşte operele fotografice reguli speciale operează în ceea ce priveşte fotografiile realizate ca şi sarcină de serviciu sau la comandă. În cazul fotografiilor, spre deosebire de alte categorii de opere protejate, dacă sunt realizate ca urmare a îndeplinirii sarcinilor de serviciu sau la comandă prezumă că drepturile patrimoniale de autor aparţin angajatorului pe o perioadă de 3 ani. Legea nu arată de când curge acest termende la data naşterii dreptului de autor, adică de la data la care opera a fost concretizată şi a devenit susceptibilă de a fi adusă la cunoştinţa publică. Prin convenţie între părţi pot fi stabilite şi alte termene.
Conform art 123 indice 2 lit.b din Legea 8/1996 şi dreptul de comunicare publică al tuturor operelor mai puţin cele muzicale şi prestaţiile artistice în audiovizual) sunt susceptibile de a fi gestionate colectiv prin organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor, fiind vorba de o gestiune colectivă facultativă, aplicabilă numai acelor opere pentru care autorii respectivi au ales să dea manadat unui astfel de organism pentru exercitarea drepturilor. Până acum nu se cunoaşte un organism de gestiune colectivă car ăs se fi implicat în gestiunea acestei categorii de drepturi.
Dreptul de citare este mai greu aplicabil în cazul fotografiilor, deşi nu este de neimaginat utilizarea unei părţi dintr-o fotografie în scopul de a ilustra un anumit discurs.
Totuşi în cadrul revistei presei nu este ilegal, deşi limitele între ce este permis şi ceea ce nu este permis urmează ca jurisprudenţa să le definească, să se reproducă şi unele fotografii , evident cu indicarea sursei.
Ca şi în cazul altor tipuri de opere, în cazul site-urilor care oferă servicii de găzduire de fotografii răspunderea aparţine utilizatorului serviciului de găzduire. De asemenea, nu trebuie uitat că dreptul de comunicare publică al operei constând în fotografie , nu include dreptul de a adapta (modifica) fotografia, şi că acesta trebuie dobândit în mod distinct.
Comentarii