Treceți la conținutul principal

Internetul şi drepturile de autor (3) Grafica/Designul


Arta grafică nu are un o definiţie legală dar legea 8/1996 a drepturilor de autor declară protecţia acestui tip de opere în art.7 lit.g.

În ce priveşte internetul cele mai probabile modalităţi de utlizare ale artei grafice sunt:

  1. reproducerea unor schiţe umoristice, caricaturi, alte lucrări grafice în cadrul site-ului,
  2. aspectul grafic al site-ului în sine poate reprezenta o operă grafică.

În ce priveşte reproducerea unor opere grafice pentru a fi comunicate public prin intermediul internetului are sens să discutăm de aceasta oridecâteori modul de reproducere exclude fotografierea sau un procedeu similar fotografiei. În cazul care mijlocul de a se reproduce opera grafică este fotografia ceea ce se comunică public este fotografia şi nu opera grafică în sine. Totuşi, există destule mijloace tehnice care exclud medierea fotografiei sau al unui procedeu similar, ca să nu mai vorbim de situaţiile în care grafica este realizată direct în mediul digital. La un anumit stadiu al legislaţiei chiar s-a identificat o categorie aparte de opere, operele digitale, ulterior legislaţia renunţînd la aceasta categorie specială deşi în legea 8/1996 pe alocuri mai este amintită. Fără a fi locul unei polemici pe această temă exprimăm opinia că opera digitală nu exprimă o categorie distinctă de opere, singura diferenţă fiind mediul tehnic în care este realizată (cel mai concret argument este că un film realizat prin grafică digitală, este o operă cinematografică şi este recunoscută ca atare, chiar dacă mediul în care a fost creat este exclusiv digital)

În ce priveşte cel de al doilea aspect al posibilităţii protejării operei grafice, în cazul în care site-ul are un aspect grafic deosebit care depăşeşte simpla expresie a unor caracteristici tehnice şi uzuale ale programelor de calculator care sunt utilizate pentru producerea şi lectura site-ului este posibil ca şi aspectul grafic al site-ului să fie protejabil. Aspectul grafic al site-ului poate fi descris ca „design”. Deşi destul de uşor de declarat principiul protecţiei situaţiile practice sunt însă greu de rezolvat. Designul pe lângă caracteristica aspect are şi o funcţie utilitară, ede multe ori funcţia utilitară fiind cea care dictează asupra aspectului. În aceasta situaţie anumite caracteristici ale aspectului sunt inevitabil a fi preluate în mai multe site-uri fără a putea vorbi de o încălcare a dreptului de autor. Practica judiciară lipsind urmează a ne limita aici consideraţiile.

În ce priveşte grafica nu sunt norme speciale privind opera realizată în cadrul obligaţiilor de serviciu. Astfel trebuiie ţinut seama că o operă realizată în cadrul obligaţiilor de serviciu are ca autor chiar pe cel care a creat-o şi nu pe angajator, atât timp cât nu există clauze contrare în cadrul contractului individual de muncă. Astfel că, dacă un salariat crează textele în cadrul relaţiilor de serviciu, este necesar să fie introduse în contractul său de muncă clauze speciale legate de transmiterea drepturilor patrimoniale de autor către angajator (art.44 din Legea nr.8/1996).

Aşa cum am mai arătat exploatarea operei prin intermediul internetului constituie comunicare publică în înţelesul Legii 8/1996, privind drepturile de autor. În cazul în care opera a fost produsă original pe un alt suport decât cel digital este de reţinut că ceea ce se comunică public este reproducerea pe suport digital a operei originale, astfel că trebuie să ne asigurăm, pentru a elimina orice posibile confuzii, că avem dreptul de a reproduce pe acest suport opera originală.

Nu trebuie uitat că că în conformitate cu art.123 indice 2 alin. 1 lit.b din legea nr.8/1996 comunicarea publică a operelor este susceptibilă de a fi gestionată prin intermediul organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor realizează în acest caz al operelor literare o gestiune facultativă, adică numai pentru acele opere pentru care autorii au acordat mandat organismului de gestiune colectivă să-i reprezinte pentru valorificarea operelor. Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor stabilesc preţurile pentru utilizarea operelor nu prin negociere directă cu utilizatorul ci în baza unor tarife aprobate prin metodologii (art.123 indice 2 alin.2 din legea nr.8/1996). pentru acest gen de drepturi nu se cunoaşte încă pentru România un organism de gestiune colectivă ccare să-şi fi propus să gestioneze acest gen de opere.

Citarea este greu de imaginat pentru o utilizarea pentru internet deşi poate nu imposibilă.

În schimb, dacă opera grafică a făcut obiectul publicării în presă conform art. 33 alin.2 lit.a din legea 8/1996 se poate reda o operă grafică în cadrul revistei presei evident cu respectarea obligaţiei de a arăta sursa şi în limitele dreptului de a utiliza conţinutul altor publicaţii pentru revista presei.

Desigur, în cazul în care se doreşte modificarea sau adaptarea în orice fel a operei grafice acest drept trebuie rezervat.

În cazul în care se cumpără chiar opera grafică în sine nu trebuie uitat la o eventuală revânzare că autorul se bucură de dreptul de suită (dreptul de a beneficia de o parte din preţul operei grafice).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...