Carnetul de munca (cunoscut mai popular ca şi cartea de muncă) este un document foarte important pentru persoanele care activează în calitate de salariaţi în special pentru stabilirea drepturilor la pensie şi alte drepturi legate de asigurările sociale.
Deşi prin Codul Muncii se prevede desfiinţarea acestui document, până la epuizarea perioadei tranzitorii, carnetul de muncă rămâne un document care produce efecte juridice, în plus interesul rămâne actual pentru periada de până la data la care carnetul de munca va înceta să fie un document obligatoriu pentru salariaţi.
Datorită importanţei sale salariaţii trebuie să fie foarte atenţia supra înscrierilor care s efac în carnetul de muncă, iar în cazul îîn care constată erori, să valorifice căile de atac pe care le au.
În ce priveşte carnetul de muncă rămâne în vigoare ca legislaţie aplicabilă Dectretul nr.92/1976.
El trebuie interpretat în funcţie de realităţile actuale. Trebuia, asemnea menţionat, că în momentul d efaţă carnetele de muncă se popt păstra şi completa nu numai de către angajatori, ci şi de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM).
Astfel, în cazul în care angajatorul sau ITM refuză să înscrie rectificările solictate de salariatul titular al carnetului de muncă, sau pur şi simplu refuză să facă înscrierile solicitate deacesta, titularul carnetului de muncă are deschisă calea de a acţiona în justiţie împotriva angajatorului sau ITM după caz.
Câteva lucruri sunt de reţinut în legătură cu această acţiune în justiţie.
Acţiunea se introduce la Judecătoria unde are sediul angajatorul sau ITM. Este comună eroarea de a introduce acţiunea la Tribunal, urmându-se competenţa generală a instanţelor privind soluţionarea conflictelor de muncă. Într-adevăr competenţa genrală a instanţelor privind soluţionarea conflictelor de muncă aparţine Tribunalului, dar această regulă de competenţă este aplicabilă doar atunci când o lege specială nu prevede altfel. Decretul 92/1976 este o astfel d elege specială care stabileşte o regulă particulară de competenţă la art.8 anume competenţa Judecătoriei.
Foarte important este a se reţine că acţiunea este prescriptibilă într-un termen scurt de 30 de zile. Termenul de prescripţie curge de la data la care s-a exprimat refuzul de a se face rectificarea sau a se face o înscriere.
Se pune întrebarea ce se întâmplă dacă nu se răspunde nimic. În acest caz trebuie observat că există prevăzut la art.8 din Decret un termen de 15 zile în care trebuie dat curs solicitării de rectificare sau înscriere. În cazul în care nu se primeşte nici un răspuns în termenul de 15 zile se poate deduce că din acel moment titularul carnetului de muncă se poate plânge împotriva angajatorului sau ITM, în consecinţă după curgerea termenului de 15 zile de la înregistrarea cererii de rectificare sau înscriere, fără a se primi un răspuns , curge termenul de prescripţie.
Acest termen de prescripţie foarte scurt impune titularului carnetului de muncă să fie deosebit de diligent în acţiunea sa în instanţă, să o promoveze în timp scurt, altfel acţiunea sa va fi respinsă ca prescrisă.
Un altă problemă pusă de aceste acţiuni este cea relativ la cine este persoana împotriva căreia se face acţiunea.
Conform art.7 alin. 2 din Decretul 92/1976 înscrierile în carbetul de muncă., inclusiv rectificările se fac de către unitatea care păstrează carnetul de muncă. În aceste condiţii nu este corect ase solicita unei unităţi la care carnetul de muncă nu se află în păsttrare să procedeze la efectuarea unor rectificări. Orice înscrieri, inclusiv cele care privesc activitatea de la locuri de muncă anterioare, se fac de către unitatea care păstrează carnetul de muncă în momentuil lacare solictăm să se facă rectificarea. Este prin urmare incorect a adresa o cerere de rectificare a carnetului de muncă unui fost angajator, care nu mai păstrează carbnetul de muncă, chiar dacă rectificările privesc perioada în care s-a activat la respectivul angajator. Procedura corectă este a se solicita o adeverinţă de la fostul angajator din care să reiasă datele pe caresolictăm să fie înscrise în carnetul d emuncă, sau potrivit cărora se doreşte să se facă rectificarea, rectificarea efectivă, însă, făcând-o unitatea care păstrează , la mometul cererii, carnetul de muncă. Sub aspect procesual, o acţiune în justiţie având ca obiect rectificarea carnetului de muncă îndreptată împotriva unui fost angajator care nu mai păstrează carnetul de muncă ar trebui respinsă ca îndreptată împotriva unei persoane care nua re calitate procesuală pasivă.
Comentarii