Treceți la conținutul principal

Consideratii privind ridicarea masinilor

Masura ridicarii si depozitarii vehiculelor parcate ilegal este intemeiata de dispozitiile art. 64 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare.
"1) Politia rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila. Ridicarea si depozitarea vehiculelor in locuri special amenajate se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre administratorul drumului public, dupa caz.
2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia.
3) Ridicarea vehiculelor dispusa de politia rutiera in conditiile prevazute la alin. (1) se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin regulament"
.

În practica ridicării autovehiculelor pretins a fi staţionate neregulamentar, cel puţin în raza Municipiului Bucureşti, acestea sunt ridicate de către firme private. În momentul în care deţinătorul autovehicului se prezintă la fiema care a ridicat şi depozitat autovehiculului I se prezintă o înştiinţare că urmează a fi sancţionat contravenţional.

Această practică este ilegală.

Aşa cum se poate vedea din dispoziţia art. 64 alin. 1 din OUG 195/2002 doar Poliţia Rutieră prin agenţii săi poate dispune ridicarea autovehiculelor.

Art. 97 din acelaşi act normative întăreşte această ide arătând că ridicarea autovehiculelor este o măsură tehnico-administrativă în competenţa Poliţiei Rutiere.

În consecinţă doar Poliţia Rutieră prin agenţii săi poate dispune ridicarea maşinilor pretins staţionate ilegal.

Această dispoziţie trebuie să se materializeze într-un act emis de către organul în drept Poliţia Rutieră.

După cum se observă constatarea încălcării regulilor privind staţionarea nu este constată prin procesul verbal de contravenţie, pentru că acesta abia urmează a fi întocmit conform comunicării care se primeşte de la  societatea comercială care ridică maşina. Nefiind stabilită vinovăţia privind staţionarea neregulamentară de către Agentul Poliţiei Rutiere, condiţie obligatorie pentru a se putea trece la ridicarea maşinii, măsura ridicării şi depozitării maşinii de către o firmă privată este un grav abuz, ba chiar poate fi calificată ca fiind o infracţiune cu trimitere la infracţiunea de furt calificat. Mai întâi trebuie stabilită vinovăţia privind încălcarea regulilor circulaţiei rutiere şi apoi se poate trece la măsura tehnico-administrativă a ridicării autovehiculului, nu invers. Ridicarea autovehiculului fără stabilirea vinovăţiei este o ilegalitate ba chiar o faptă penală.

Desigur nu poate fi exclus ca stabilirea încălcării regulii privind staţionarea să fie făcută printr-un alt act administrative decât procesul-verbal de contravenţie, ţinând seama de dificultăţile de a stabili persoana vinovată pentru încălcarea regulilor privind circulaţia rutieră cu privire la staţionare.

Însă nici acest alt act administrativ, în practică, nu este întocmit. Mai mult, pentru ca un act administrativ  individual să producă efecte acesta trebuie comunicat persoanei interesate (adică proprietarului autovehiculului) În mod vădit această regulă nu este respectată. Proprietarul nu este înştiinţat asupra măsurii dispuse, şi nu se face vreo comunicare a unui astfel de act administrative nici măcar cu ocazia prezentării la firma care a ridicat maşina a deţinătorului autovehiculului pentru a–şi recupera autovehiculului. Astfel că se poate trage concluzia că, în lipsa unui astfel de act administrativ prin care să se constate, de către Poliţia Rutieră,  nerespectarea regulilor cu privire la staţionare şi să se dispună ridicarea autoturismului, sau, dacă acest act există, dar este necomunicat, măsura aplicată de o firmă privată de a ridica autovehiculul pretins a staţiona ilegal, este un abuz.

Amintesc aici că un act administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice (art. 2 din legea 554/2004 a contenciosului administrativ).

Astfel că o constatare de către angajaţii unei firme private a presupusei staţionări ilegale nu poate înlocui existenţa unui act administrativ întocmit în acest sens de către autoritatea publică competentă, Poliţia Rutieră.

În aceste condiţii ridicarea maşinii este o măsură ilegală şi reclamantul are dreptul atât la contravaloarea taxelor care i-au fost ilegal percepute, cât şi pentru daunele pricinuite maşinii prin manipularea sa neglijentă la momentul măsurii ridicării.

 A se vedea în acest sens sentinţa civilă nr.1483/19.02.2010 Judecătoria Sectorului 6.


Comentarii

Anonim a spus…
La art 64 alin. (3) se precizeată că "Ridicarea vehiculelor dispusa de politia rutiera in conditiile prevazute la alin. (1) se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin regulament".

Problema este: dacă prin Regulamentul aprobat prin HG 1391 nu sunt stabilite condiţiile despre care se face vorbire la art. 64 (3) mai sus menţionat, sunt întrunite condiţiile legale pentru ridicarea autovehiculelor de firme specializate?

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

Convocare cercetare disciplinară- model

Antet                                                                                                             Nr.______/__________________ Către, Salariat Adresa: ______________________             Prin prezenta va informam ca sunteti convocat la ________________, situat în _________________ , în data de   __________ , ora   _____ în vederea efectuării cerce...