Treceți la conținutul principal

Construcţia de imobile în asociere


Nu rar este întâlnită situaţia în care mai multe persoane pentru a profita de oportunităţi pe care le oferă piaţa imobiliară aleg să construiască în comun un imobil sau un grup de imobile.

Cum sunt reglementate raporturile juridice dintre persoanele care aleg o astfel de soluţie?

Cadrul legal este contractul de societate aşa cum este el reglementat de Codul civil încă în vigoare art. 1491 şi următoarele.

„Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva.” (art. 1491 C.civ.)

Mai precis,  este vorba de varianta societăţii particulare.

„Societatea particulara este aceea ce are de obiect oarecare lucruri determinate sau uzul lor, ori fructele lor.” (art. 1499 C.civ.)

Contractul de societate civil nu presupune crearea unei persoane juridice, el este doar o înţelegere între părţi asupra modului de a coopera în scopul de a atinge obiectivul pe care şi l-au proprus (în acest caz construcţia imobilului sau grupului de imobile).

Deoarece nu se crează o persoană juridică, cele mai importante clauze sunt cele privind contribuţia membrilor societăţii , modul de împărţire a imobilului (grupului de imobile) la finalizare, şi, mai ales, modul în care va acţiona persoana care reprezintă pe membrii societăţii. Această din urmă clauză prezintă importanţă deoarece această persoană va acţiona aparent în nume propriu (societatea nu este o persoană juridică) şi este foarte important modul în care ceilalţi membrii ai societăţii vor controla acţiunile acestui reprezentant pentru ca acesta să nu deturneze în scop personal rezultatele asocierii.

La final împărţeala se face prin asemănare cu procedura succesorală, prin partaj în faţa notarului public.

„La impartirea averii societatii intre asociati se aplica regulile relative la impartirea ereditatii, la forma acestei impartiri si la obligatiile ce rezulta intre erezi.” (art.1530 C.civ)

În caz de neînţelegeri partajul se poate face prin instanţă.

Faţă de alte mecanisme de interpunere de persoane ce ar putea fi imaginate, faptul că în final rezultatul asocierii, imobilul sau grupul de imobile, este transmis către asociaţi prin partaj prezintă un avantaj fiscal deoarece potrivit art. 151 3 alin. ultim din Normele metodologice la Codul Fiscal (HG 44/2004 cu modificările ulterioare, a se vedea în special HG 1195/2007) nu se datorează impozit pe venit pentru bunurile imobiliare dobândit prin partaj judiciar sau voluntar.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...