Treceți la conținutul principal

Construcţia de imobile în asociere


Nu rar este întâlnită situaţia în care mai multe persoane pentru a profita de oportunităţi pe care le oferă piaţa imobiliară aleg să construiască în comun un imobil sau un grup de imobile.

Cum sunt reglementate raporturile juridice dintre persoanele care aleg o astfel de soluţie?

Cadrul legal este contractul de societate aşa cum este el reglementat de Codul civil încă în vigoare art. 1491 şi următoarele.

„Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva.” (art. 1491 C.civ.)

Mai precis,  este vorba de varianta societăţii particulare.

„Societatea particulara este aceea ce are de obiect oarecare lucruri determinate sau uzul lor, ori fructele lor.” (art. 1499 C.civ.)

Contractul de societate civil nu presupune crearea unei persoane juridice, el este doar o înţelegere între părţi asupra modului de a coopera în scopul de a atinge obiectivul pe care şi l-au proprus (în acest caz construcţia imobilului sau grupului de imobile).

Deoarece nu se crează o persoană juridică, cele mai importante clauze sunt cele privind contribuţia membrilor societăţii , modul de împărţire a imobilului (grupului de imobile) la finalizare, şi, mai ales, modul în care va acţiona persoana care reprezintă pe membrii societăţii. Această din urmă clauză prezintă importanţă deoarece această persoană va acţiona aparent în nume propriu (societatea nu este o persoană juridică) şi este foarte important modul în care ceilalţi membrii ai societăţii vor controla acţiunile acestui reprezentant pentru ca acesta să nu deturneze în scop personal rezultatele asocierii.

La final împărţeala se face prin asemănare cu procedura succesorală, prin partaj în faţa notarului public.

„La impartirea averii societatii intre asociati se aplica regulile relative la impartirea ereditatii, la forma acestei impartiri si la obligatiile ce rezulta intre erezi.” (art.1530 C.civ)

În caz de neînţelegeri partajul se poate face prin instanţă.

Faţă de alte mecanisme de interpunere de persoane ce ar putea fi imaginate, faptul că în final rezultatul asocierii, imobilul sau grupul de imobile, este transmis către asociaţi prin partaj prezintă un avantaj fiscal deoarece potrivit art. 151 3 alin. ultim din Normele metodologice la Codul Fiscal (HG 44/2004 cu modificările ulterioare, a se vedea în special HG 1195/2007) nu se datorează impozit pe venit pentru bunurile imobiliare dobândit prin partaj judiciar sau voluntar.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...