Treceți la conținutul principal

Transformare PFA în asociaţie familială


PFA (Persoană fizică autorizată) este o formă juridică sub care o persoană poate desfăşura o activitate economică independentă.
 
Întreprinderea familială, este o altă formă juridică sub care un grup de persoane poazte să desfăşoare o activitate economică. Întreprinderea Familială este constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.
 
Reglementarea se regăseşte în Ordonanţa de Urgenţă 44/2008.
 
Trebuie reţinut că, pe lângă PFA Ordonanţa de Urgenţă 44/2008 reglementează şi Întreprinderea individuală o altă formă sub care persoana fizică, individual păoate desfăşura o activitate economică. 
Toate aceste forme juridice sub care se poate desfăşura o activitate economică, nu conduc la formarea de persoane juridice.  PFA, Întreprinderea individuală, Întreprinderea familială nu sunt persoane juridice, nu au o personalitate şi un patrimoniu separat de personalitatea şi patrimoniul persoanelor care desfăşoară activitatea economică în această formă de organizare.
 
De aceea,  Ordonanţa de Urgenţă 44/2008 nu are norme care se prevadă transformarea unei forme de organizare în alta, din PFA în Întreprindere familială ca exemplu, pentru că neavând o existenţă de sine stătătoare, o personalitate proprie, astfel că nu există obiectul transformării.
 
Totuşi, nimic nu împiedică ca o PFA sa fie în acelasşi timp şi membru al unei Întreprideri familiale.
 
Problemele cele mai delicate sunt în cazul unor autorizaţii administrative privnd desfăşurarea unor activităţi. Deobicei reglementarea acestora este una formalistă, urmând cu stricteţe corespondenţa dintre titularul autorizaţiei şi persoana care o foloseşte în mod efectiv, uneori cu implicaţii neplăcute şi contrare spiritului desfăşurării normale al unei afaceri. Deşi este evidentă necesitatea îmbinătăţirii acestei legislaţii pentru a se elimina piedicile care se pun astfel desfăşurării afacerilor, soluţia în cadrul legislativ dat este utilizarea creativă a contractului de asociere în participaţiune sau a grupului de interes economic.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe