Treceți la conținutul principal

Decizie CJUE cu privire la copyright-ul radiodifuzorilor

În 4 octombrie 2011 CJUE a emis o importantă decizie în cauza implicînd pe Karen Murphy, deţinătoarea unui bar din Portsmourth, împotriva Football Association Premier League (FAPL) şi Sky Sports.

Situaţia de fapt.

FAPL ,organizatorul Premier League, acordă drepturi de transmisie a meciurilor de fotbal către radiodifuzori care le transmit criptat, utilizatorii având nevoie de un deodor şi un card contra cost pentru a viziona meciurile. Pentru teritoriul Marii Britanii radiodifuzorul care deţine drepturile de transmisie este Sky Sports.
Karen Murphy a cumpărat un decoder şi un card de la un radiodifuzor din Grecia, care avea drepturile de transmisie pentru acel teritoriu, şi l-a utilizat în barul său din Portsmouth Marea Britanie.
FAPL şi Sky Sports s-au plans că această utilizare este una nelegitimă ţinând seama de teritoriul în care era utilizat decodorul şi cardul emis de un radidifuzor care avea drepturi de transmisie în Grecia.
Decizia
CJUE a hotărât că FAPL şi Sky Sports nu pot interzice unui radiodifuzor din altă ţară să vândă decodoare şi cardurile aferente către utilizatori din afara teriotriului lor, pentru că aceasta ar contraveni regulilor europene privind competiţia iar orice restricţie în acest sens ar contraveni la principiul liberei circulaţii al bunurilor şi serviciilor.
Curtea a stabilit că FAPL nu poate dispune de un drept de proprietate intelectuală asupra meciurilor în sine pe care Curtea nu le consider o operă, ci doar unele elemente legate de transmisia meciurilor (sigle, imnul Ligii, etc.) pot fi protejate astfel. Opionia curţii este interesantă faţă de opiniile din doctrină privind existenţa unui “drept de stadion” care ar fi şi el un drept de proprietate inelectuală.
Pe de altă parte Curtea a statuat că utilizarea în bar, care nu este o utilizare individual, ci o comunicare public şi în acest sens Karen Murphy se află în situaţia unei utilizări ilegitime.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...