Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene a statuat recent asupra interpretării noţiunii de comunicare publică
din Directive 2001/29/EC privind drepturile de autor,
cu referire la art. 3.1. din acea directivă (cazul C-283/10 24 November 2011)
Cazul este cu
atât mai interesant cu cât părţile sunt din România. Este vorba de un litigiu
în care UCMR –ADA a chemat în judecata pentru plata drepturilor de autor pe
Circul Globus relativ la muzica folosită în spectacol care ar fi o comunicare
publică şi prin urmare ar trebui plătite drepturi către UCMR – ADA, conform
regulilor gestiunii colective a drepturilor de autor.
Înalta Curte
de Justiţie şi Casaţie a adresat o întrebare preliminară către CJUE legat de înţelesul
noţiunii comunicare publică în lumina reglementării europene.
Curtea
Europeană, reluînd motivele dintr-o decizie precedentă (cauzele reunite C-403/08 şi C-429/08 Football
Association Premier League Ltd v QC Leisure ) a reţinut că în înţelesul
Directivei Europene comunicare publică în înţelesul său cuprinde în sensul cel
mai larg doar comunicarea către un public care nu e prezent în locul din care
provine comunicarea. Prin urmare Directiva exclude din înţelesul de comunicare
publică reprezentaţia publică către un public care se află prezent şi în
contact direct cu locul reprezentaţiei.
Se aminteşte
că şi Convenţia de la Berna privind
protecţia drepturilor de autor în art.11 .1 face deosebirea între reprezentaţia
publică (public performence) şi dreptul de comunicare publică a unei
reprezentaţii (communication to the
public of the performance)
Hotărârea pune presiune asupra legislatorilor români de a modifica legea
8/1996 a drepturilor de autor şi drepturilor conexe în sensul modificării
definiţiei actuale privind comunicarea publică, în scopul armonizării sale cu
interpretarea europeană.
Comentarii