Deciziile 223 şi 224 ale Curţii Constituţionale privind aplicarea cotei de contribuţie de 5,5% pentru asigurări de sănătate la veniturile din pensii. O interpretare
Deciziile
223 şi 224 ale Curţii Constituţionale privind aplicarea cotei de contribuţie de
5,5% pentru asigurări de sănătate la veniturile din pensii au pus în
dificultate autorităţile care au calculat această cotă în mod greşit până acum.
Acestea
au opinat în mai multe declaraţii că aceste decizii ale Curţii Constituţionale
produc efecte numai pentru viitor şi în consecinţă banii încasaţi până acum nu
ar trebui restituiţi
Dar
mai întâi să vedem ce spun concret aceste decizii.
Textul
sună aşa
„Constată că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate de …., sunt constituţionale în măsura în care se
interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor
din pensii care depăşesc 740 de lei.”
Dispoziţia este identică pentru ambele situaţii, diferite fiind doar
numele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate care au sesizat Curtea.
Prin urmare nu ne aflăm în situaţia în care Curtea
Constituţională ar fi admis o excepţie de neconstituţionalitate caz în care
dispoziţia normativă ar fi ieşit din vigoare numai ulterior publicării
hotărârii Curţii Constituţionale, iar raporturile juridice stabilite anterior,
în temeiul acelei dispoziţii, ar fi considerate în continuare legitime. Curtea
Constituţională dimpotrivă declară textul actului normativ ca fiind
Constituţional. În acelaşi timp Curtea face şi o interpretare autentică a
normei, şi spune că procentul respectiv se aplică numai asupra veniturilor din
pensii ce depăşesc 740 de lei.
Această interpretare autentică priveşte dispoziţia legală pe
tot parcursul aplicarii ei, de la momentul la care a fost edictată şi până în prezent,
cât şi pentru viitor.
Desigur ea nu are efect obligatoriu pentru autorităţile
publice, dar în mod evident, ar fi greu de crezut că vreo instanţă din România
de bună credinţă, ar putea ignora această interpretare autentica, şi nu ar da curs
unei cereri din partea persoanelor interesate de a obliga autorităţile publice
să restituie diferenţele de bani reţinute în mod necuvenit.
Comentarii