Treceți la conținutul principal

Acţiune în constatarea proprietăţii construcţiilor edificate fără autorizaţie de către proprietarii terenului. Admisibilitate


I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 3668 din 6 mai 2005

            Rejudecând fondul cauzei, după desfiinţarea sentinţei civile nr. 544 din 27 ianuarie 2004 a Judecătoriei Sectorului 2  Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă, prin decizia nr. 730/A din 28 iunie 2004, a admis acţiunea în constatare a reclamanţilor Gh.L. şi alţii, reţinând că sunt proprietarii unor construcţii (magazie şi garaj) ce au edificat pe terenul ce au cumpărat, împreună cu alte construcţii, prin contractul autentificat sub nr.6991 din 12 martie 1994 la Notariatul de Stat al Sectorului 2 Bucureşti,.
 Prin recursul declarat de Municipiul Bucureşti – pârât, în contradictoriu cu care s-a judecat cauza – a susţinut, în esenţă, că în mod greşit s-a admis acţiunea în constatare, deoarece reclamanţii au edificat construcţii respective fără a obţine o autorizaţie şi fără a deţine contractul de construcţie şi procesul verbal de predare-primire, acţiunea reprezentând o încercare de eludare a prevederilor art. 2 din Legea nr.50/1990, modificată prin Legea nr.453/2001.
Recursul este nefondat.
Pe calea acţiunii în constatare – interogatorie, reclamanţii au acţionat în judecată Municipiul Bucureşti prin primarul general pentru că acesta - singurul care ar putea contesta - să se pronunţe dacă invocă sau nu vreun drept de proprietate asupra celor două construcţii – magazie şi garaj – în condiţiile în care reclamanţii, în calitate de proprietari ai terenului,  dobândit prin act autentic, sunt prezumaţi proprietari, în temeiul art. 492 C.civ.
Aspectele de ordin formal legate de inexistenţa contractului de construcţie şi procesul verbal de predare primire nu pot obstrucţiona  sau limita dreptul de proprietate al reclamanţilor, după cum constatarea dreptului de proprietate al reclamanţilor nu poate avea consecinţe pe planul raporturilor de natură administrativă legate de inexistenţa autorizaţie, pentru a se putea afirma că aceştia au tins, pe calea acţiunii de faţă, să eludeze prevederile art. 2 din Legea nr. 50/1990 modificată prin Legea nr. 453/2001.
Dimpotrivă, legitimarea calităţii lor de proprietari ai construcţiilor de pe teren ar putea, în lipsa autorizaţiei şi cu respectarea dispoziţiunilor legale, să antreneze răspunderea contravenţională a acestora pentru lipsa autorizaţiei de construcţie.
Pe calea expertizei efectuată în cauză s-a realizat identificarea şi poziţionarea construcţiilor pe teren, în privinţa cărora reclamanţii au urmărit, pe calea  acţiunii în constatare, să-şi consolideze un drept subiectiv preexistent.
În raport de cele mai sus arătate, recursul a fost respins.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...