Treceți la conținutul principal

Internetul si responsabilitatea parintilor

Recent instanta suprema din Germania, Bundesgerichtshof, "BGH", a solutionat un caz (Docket No. I ZR 74/12) extrem de interesant in legatura cu utilizarea internutului.

In concret copilul unui cuplu a incarcat pe site-uri de filesharing fisiere cu muzica. Detinatorii drepturilor au actionat in judecata pe acestia si parintii lor pentru a raspunde de prejudiciul creat prin difuzarea neautorizata a muzicii protejata prin drepturi de autor si conexe.

In dreptul german functioneaza, ca si in dreptul romanesc, principiul responsabilitatii parintilor pentru fapta delictuala a minorilor aflati in grija lor.

Instantele inferioare au admis cererea detinatorilor drepturilor de autor si conexe fiind probata responsabilitatea pentru difuzarea muzicii in sistemul filesharing, aplicand si principiul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor.

Sesizata cu recursul introdus de parinti instana suprema germana a dat o decizie care constituie o piatra de hotar in dreptul german, si este subiect de meditatie pentru orice sistem de drept care recunoaste principiul raspunderii parintilor pentru fapta minorilor aflati sub autoritatea lor parinteasca.

Curtea Suprea germana a admis recursul parintilor si a statuat ca acestia nu pot fi facuti responsabili pentru fapta minorilor.  S-a apreciat ca traditionala exigenta privind raspunderea parintilor de a supraveghea comportamentul minorilor si rezultat din aceasta raspunderea pentru fapta minorilor nu poate fi invocata si in cazul utilizarii internetului. S-a apreciat ca doar niste parinti avand cunostinte de nivel profesionist in domeniul utilizarii internetului si o expertiza superioara in domeniul protejarii drepturilor de autor ar putea sa actioneze in mod eficient pentru a impiedica pe minorii de care raspund sa nu utilizeze internetul intr-un mod in care sa aduca atingere drepturilor de autor ale unor terti. Nici macar argumentul ca parintii ar fi putut instala un program de blocare a accesului la internet nu a fost considerat unul hotarator. Curtea Suprema germana a considerat ca in acest domeniu, indeplinirea obligatiei de supraveghere de catre parinti trebuie apreciata de la caz la caz, in functie de varsta minorului, comportamentul sau anterior, capacitatea concreta a parintilor de a supravehghea astfel de activitati.

Oare instantele romanesti ce ar spune in astfel de caz?
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe