Treceți la conținutul principal

Legislatia e-commerce si legislatia privind protectia datelor personale in conflict

Curtea de Apel din Montpellier a avut de dezlegat un caz foarte interesant in care legislatia e-commerce s-a aflat in concurenta cu legislatia privind datele personale. Cazul este interesant si din perspectiva faptului ca regulile la nivel european (deci si in Romania) in materie sunt destul de asemanatoare, si modul de judecata poate fi preluat.

In fapt un persoana a particpat la un forum de discutii sub un pseudonim. Furnizorul serviciului stoca si datele reale ale acestui personaj, astfel ca discutiile au degenerat in atacuri personale prin asociere cu identitatea reala.  Personajul a cerut furnizorului serviciului sa stearga datele sale. Furnizorul a replicat ca potrivit legislatiei e-commerce nu este obligat sa faca acest lucru decat decat daca sunt incalcari evidente ale legalitatii (crime impotriva umanitatii, pornografie infantila) sau daca exista dispozitii speciale care sa ii impuna supravegherea continutului.

Totusi Curtea de Apel din Montpelliera decis in valoarea petentului, persoana care a cerut stergerea datelor, aratand ca este vorba de date personale, si ca in acest caz furnizorul serviciului nu este tinut numai de obligatiile legate de legislatia e-commerce, ci si de obligatiile legate de prelucrarea datelor personale. Ori aceasta legislatie prevede dreptul persoanei ale carei date sunt prelucrate de a cere, si a i se satisface fara conditii aceasta cerere, ca sa inceteze orice prelucrare a acestor date. In concluzie furnizorul de servicii a fost gasit ca fiind culpabil si condamnat sa plateasca o despagubire.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Practică judiciară. Contract de leasing. Confuzia calităţii de finanţator şi furnizor în aceeaşi persoană. Consecinţă în planul răspunderii pentru viciile bunului

Secţia comercială a Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie, decizia nr.2477/2005 Prin acţiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999 reclamanta SC M SA  Galaţi a chemat în judecată pârâtele DAR SA Craiova şi SC DES SRL Bucureşti, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de leasing nr.14394 din 3 februarie 1999 al autoturismului R şi să restituie avansul şi ratele achitate în valoare de 263.968.816 lei iar pârâta S.C. DES SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiaşi sume şi orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta faţă de SC DAR motivat de defecţiunile apărute în exploatare, a căror cauză şi remediere nu au fost găsite şi care reprezintă vicii ascunse. Prin sentinţă nr. 334 din 9 martie 2000 Tribunalul Dolj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. DES SRL. S-a admis acţiunea şi s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecinţa obligării pârâtei SC DAR la restituirea sumei de 263.967.816 l...

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...