Treceți la conținutul principal

Marca europeana- este suficienta utilizarea intr-un singur stat pentru a fi protejata?


Inregistrarea unei marci comunitare are avantajul protectiei semnului de marca pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Totusi sunt si aspecte delicate. De exemplu, conform art 15 din Regulamentul 40/94, care reglementeaza marca europeana, pentru mentinerea marcii este obligatoriu sa  se bucure in terme de 5 ani de la inregistrare de "genuine use" - tradus in versiune romaneasca "utilizare importanta".

O problema care s-a pus este aceea daca utilizarea intr-un singur stat a marcii comunitare reprezinta o "utilizare importanta" tinand seama ca marca comunitara nu este un instrument care sa inlocuiasca mecanismele de protectie a marcilor nationale.

In 19 decembrie 2012 Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pronuntat o hotarare importanta pe aceasta tema intr-o intrebare preliminara venita din Olanda. In concret un detinator de marca comunitara s-a opus inregistrarii unei marci la Biroul Beneluxului de Proprietate Intelectuala, pe motivul ca producea confuzie cu marca comunitara deja inregistrata. Biroul Beneluxului de Proprietate Intelectuala a respins opozitia aratand ca marca comunitara invocata nu fusese utilizata in afara spatiului national in termenul de 5 ani,  deci nu se bucura de protectie, nefiind indeplinita conditia de "genuine use", invocand art.15 din Regulament. Cazul a ajuns in justitie care s-a adresat CJUE cu o intrebare preliminara pentru a dezlega aceasta problema de interpretare.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a precizat ca aspectul teritorial nu este o conditie distincta pentru a determina "genuine use", insa poate fi un factor de apreciere asupra indeplinirii acestei conditii. Altfel spus, desi este de asteptat ca o marca comunitara sa fie utilizata intr-o arie mai larga decat cea a granitei nationale, acest lucru, al utilizarii dincolo de granitele nationale, nu este prin definitie necesar pentru a califica ca este vorba de o utilizare importanta a marcii comunitare sau nu. Curtea Europeana a aratat ca, in anumite conditii, chiar si o utilizare nationala poate satisface aceasta conditie de "genuine use". Ramane in sarcina instantelor nationale sa precizeze, de la caz la caz la caz, daca aceste conditii sunt indeplinite in functie de circumstantele concrete ale pietei.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...
8 comentarii
Citiți mai multe

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe