În cerecetarea cauzelor încetării
contractului trebuie să se facă ţinând seama de distincţia dintre cauzele
naturale şi cele contencioase de
încetare a contractului.
CAUZELE
NATURALE
A.Decesul sau lichidarea
B.Împlinirea termenului contractului
]NCETAREA CONTRACTULUI PENTRU CULPA UNEI PĂRŢI
Clauza rezolutorie
Rezilierea judiciară
EFECTELE RUPTURII
A.Marca
C.Materialul împrumutat
Efectele pe termen lung
A.Clauza de neconcurenţă
B.Concurenţa neloială a beneficiarului
Repararea prejudiciului
Pentru a obţine astfel de indemnizaţie trebuie să se probeze, în condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale:
A.Decesul sau lichidarea
B.Împlinirea termenului contractului
]NCETAREA CONTRACTULUI PENTRU CULPA UNEI PĂRŢI
Clauza rezolutorie
Rezilierea judiciară
EFECTELE RUPTURII
A.Marca
C.Materialul împrumutat
Efectele pe termen lung
A.Clauza de neconcurenţă
B.Concurenţa neloială a beneficiarului
Repararea prejudiciului
Pentru a obţine astfel de indemnizaţie trebuie să se probeze, în condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale:
Sunt cele comune tuturor contractelor precum decesul sau lichidarea unuia
dintre contractanţi.
Un alt caz este împlinirea termenului contractului.
Contractul este încheiat ţinând seama de personalitatea celui interesat.
Dacă acesta dispare este normal ca contractul să fie rupt.Tendinţa actuală este
în Europa sub recomandarea CEE clauzele
care prevăd că decesul antrenează automat încetarea acontractului sunt
considerate nule. Este preferabil să se prevadă încetarea în cazul în care cei
având cauză nu doresc să continue contractul sau nu sunt competenţi să o facă.[1]
Diferită este ipoteza în
care intervine lichidarea judiciară sau redresarea judiciară a unei societăţi
care nu permite contractanţilor să rupă contractul dacă judecatorul sindic
decide să menţină contractul
In contracte se prevede
deobicei un termen pentru succesori să preia conducerea.
Este de distins între contractele cu durată determinată şi cele cu durată
nedeterminată.
1.Contractul cu durată determinată.
În această ipoteză,
împlinirea termenului este prevăzută contractual. La capătul acestuia fiecare
parte îşi reia libertatea.
Consecinţele sunt
următoarele:
Pe de o parte, în absenţa unei clauze de reconducţiune tacită şi dacă
releţiile contractuale nu continuă, beneficiarul nu are drept de preaviz,
deoarece de la încheierea contractului acest termen era cunoscut.
În cazul în care a existat
o astfel de clauză, trebuie să se acorde un preaviz.În lipsa acestei notificări
beneficiarul are dreptul de a prelungi contractul.
Chiar în lipsa unei astfel
de clauze, dacă părţile continuă relaţiile contractuale, trebuie considerat că
respectivul contract pe durată determinată a fost reînnoit în aceleaşi
condiţii.
2. Contractul pe durată nedeterminată
a. Principiul
Este reziliabil din principiu în orice moment de către una dintre părţi.
Părţilele sunt ţinute să respecte un anume preaviz în cazul deciziei de a
rupe contractul.
b.Preavizul
Ordonanţa 52/1997 prevede
ca principiu ca părţile să-şi acorde un preaviz în caz de intenţie de încetare
a contractului.” Art.6. - (1) Contractul de franciza va respecta
urmatoarele principii:
-
termenul va fi fixat astfel încât
să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor specifice francizei;
-
francizorul va înştiinţa pe
beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenţiei de a nu reînnoi
contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract;
-
în cadrul clauzelor de reziliere,
se vor stabili în mod clar circumstanţele care pot să determine o reziliere
fără preaviz.”
Francizorul ca şi beneficiarul trebuie să notifice
oficial celeilalte părţi intenţia de a pune capăt contractului, respectând un
termen care variază în funcţie de durată relaţiilor contractuale de până
atunci, de investiţiile făcute, de circumstanţele care caracterizează fiecare
relaţie contractuală.
Principiul de bază este
cel al respectării dreptului contractantului care, în mod necesar, trebuie să
poată să organizeze în aşa fel în cât să atenueze inconvenientele încetării.
Abuzul de drept poate să
găsească aplicarea în caz de rea credinţă din partea unei părţi.
c. Absenţa preavizului
În lipsa unui preaviz din partea francizorului, acesta datorează reparaţii
beneficiarului pentru întreg prejudiciul suferit în domeniul comercial cât şi
material, eventual şi moral.
Revine beneficiarului
sarcina de proba fiecare element care demonstrează că prejudiciul suferit este
consecinţa lipsei preavizului. Prejudiciul său se analizează în principal prin
faptul că pierderea însemnelor comerciale duce la o pierdere de clientelă, şi o
scădere a cifrei de afaceri.
Dacă beneficiarul rupe
contractul fără preaviz, francizorul ar putea să ceară despăgubiri şi interese
beneficiarului probând prejudiciul său.. Fiecare element al prejudiciului
terbuie probat. Se analizează în principal pierderea suferită de francizor în
zona concedată, pierdere diverselor vărsăminte şi a redevenţei, eventual de
cumpărare a unor bunuri, şi lipsa de reprezentare în zonă.
Judecătorul de fond, şi
într-un caz şi în celălalt va aprecia în mod suveran prejudiciul cauzat.[2]
Se pot distinge două
situaţii:
-Într-un caz, contractul conţine o clauză rezolutorie, este cazul
rezoluţiei de plin drept constatată de către judecator.Această reziliere este
automată în cazul în care părţile stipulează că nu este nevoie de intervenţia
instanţei de judecată..
-Într-un alt caz, fie că contractul nu conţine o clauză rezolutorie, fie că
nu a fost pusă în funcţiune, francizorul poate cere rezilierea judiciară. Nu
este o reziliere automată
a.Clauza
Trebuie să prevadă în termeni clari că în caz de neîndeplinire de către
beneficiar a uneia dintre obligaţiile sale, punere în aplicare a acestei clauze
după punerea în întârziere rămasă fără efect într-un anume termen şi prin
scrisoare recomandată cu aviz de recepţie care notifică acea neîndeplinire a
obligaţiei.
Francizorul nu trebuie să
utilizeze în mod abuziv această clauză, în absenţa unei neîndepliniri reale a
obligaţiilor.
b.Cazurile
În general clauza acoperă orice tip de neîndeplinire a obligaţiilor şi
prevede un termen în care beneficiarul poate să repare această lipsă.
c.Efectul
În primul rând trebuie ca francizorul să respecte mecanismul şi mai ales să
acorde beneficiarului un termen în care să remedieze lipsurile în executarea
contractului.
Beneficiarul nu poate să se sustragă efectului automat al clauzei.
Contractul va fi reziliat de plin drept iar judecătorul nu poate decât să o constate.
Judecătorul nu poate decât să verifice corectitudinea punerii în aplicare a
clauzei.
În anumite cazuri
judecătorul poate anula clauze leonine sau ilicite sau în caz de abuz de drept.
(ca ex. Clauze legate de un preţ de revânzare impus, sau interzicând revânzarea
între membrii reţelei)
Sigur clauza rezolutorie
poate funcţiona şi împotriva francizorului.
a.Ipoteza
În acest caz judecătorul are o largă putere de apreciere în aplicarea
acestei clauze.(art.1020, 1021 C.civ)
O parte va invoca culpa celeilalte părţi în îndeplinirea obligaţiilor
contractuale. Culpa trebuie să fie de o anumită gravitate care să
justifice ruptura.
De cele mai multe ori este
o cerere subsidiară atunci când clauza rezolutorie antrenează anumite dubii în
mecenismul aplicării ei, sau validitatea ei este incertă.
Această cale este mai
puţin sigură decât clauza rezolutorie deoarece judecătorul poate aprecia că
este vorba de o culpă contractuală insuficient de gravă pentru a justifica
ruptura contractului.[3]
b.Cazurile
Este cerută în cauze de culpă gravă:
-
Francizorul poate cere rezilierea
în cazul de neplată a redevenţelor sau a mărfii, încîlcarea clauzei de
exclusivitate, violarea respectului pentru imaginea mărcii, violarea clauzei de
intuitu personae în act de schimbare a conducerii beneficiarului care nu a fost
acceptată, violarea clauzei de nonconcurenţă în cursul contractului.
-
Beneficiarul poate cere
rezilierea dacă francizorul nu respectă obligaţiile de aprovizionare, dacă
violează clauza de exclusivitate, dacă nu procedează la transmiterea know
how-ului sau acesta se dovedeşte inexistent.
c.Procedura.
Înainte de a acţiona în justiţie trebuie:
-pusă în întârziere cealaltă parte printr-o scrisoare recomandată cu aviz
de recepţie şi să se lase un termen pentru ca să fie îndreptată lipsa în
îndeplinirea clauzei contractuale;
-pe de altă parte, trebuie să se adune probele culpei celeilalte părţi.
Orice grabă în ruptura
contractului va fi considerată de către tribunale ca culpabilă.
Ordonanţa
52/1997 pune releţiile postcontractuale sub semnul concurenţei loiale: “Art. 8.
— La incetarea relaţiilor contractuale, relaţiile postcontractuale se vor baza
pe regulile unei concurenţe loiale.
Francizorul
poate să impună obligaţii ferme fostului beneficiar, asigurând astfel
protejarea caracterului confidenţial al afacerii şi, in special, neutilizarea
know-how de către o reţea concurentă.”
Unele efecte sunt imediate
şi vor fi lichidate de către părţi în câteve săptîmâni.
Alte efecte se vor întinde
în timp şi se vor manifesta mai târziu.
Efectele imediate
Sunt efecte privind marca, stocurile existente, materialul împrumutat.
Toate semnele distinctive marca, însemne, etichete, panouri publicitare
trebuie să dispară ele fiind proprietatea francizorului.
Retragerea însemnelor
-Principiul este al retargerii lor.
-
Dacă nu se procedează la aceasta
, şi sunt menţinute faptul este generator de concurenţă neloială şi francizorul
poate să acţionaze în consecinţă.
-
Beneficiarul poate fi acţionat
pentru contrafacerea mărcii.
Însemnele trebuie să dispară de pe toate materialele beneficiarului,
publicitare cataloage, etichete,etc.
B.Stocurile existente
1.Principiul
Francizorul este propritarul stocurilor şi în lipsa unei clauze
speciale francizorul trebuie să se ocupe
de valorificarea acestor stocuri. În acelaşi timp el are dreptul să facă acest
lucru chiar dacă nu se mai bucură de însemnle francizorului.
2.Soluţii
În general contractele prevăd ca în caz de ruptură stocul să fie preluat de
francizor la un preţ prevăzut în avans sau determinabil la respectivul moment .
Se aplică o reducere în funcţie de vechimea stocului.
În toate cazurile această
preluare trebuie să fie cerută expres de către beneficiar.
3. Întărirea principiului
Alte contracte dimpotrivă,
precizează că beneficiarul conduce propria afacere, şi exclud preluarea
stocului de către francizor.
4.Interpretarea contractului
Uneori nu se prevede nimic asupra acestui subiect. Culpa în ruptura
contractului poate influenţa soluţia judecătorului, preluarea stocului revenind
părţii care a rupt în mod abuziv contractul.
Acest material pus la dispoziţie de către francizor mergând de la simple
hârtii de utilizare comercială, până la dotări de prezentare trebuie returnat.[4]
În primul rând este vorba de clauza de neconcurenţă dacă ea a fost
prevăzută.
Se poate referi şi la acte de concurenţă neloială.
1.Principiul
Clauza de neconcurenţă
interzice beneficiarului pe durata contractului şi pe un anumit timp după
contract de a activa într-un domeniu identic în aceeşi zonă geografică.
2.Condiţii
Pentru ca această clauză
să fie declarată valabilă, trebuie să fie:
-limitată în timp
-limitată geografic
Practic, se limitează la
vechea zonă concedată. În orice caz un teritoriu prea vast riscă să fie
considerat ca geografic nelimitat.
-limitată la un sector de activitate
O clauză de neconcurenţă
care interzice accesul la o întregă serie de activităţi va ficonsiderată ca
abuzivă şi va fi anulată.
3. Violarea clauzei de neconcurenţă
În cazul în care
beneficiarul încalcă această clauză acesta îşi angajează responsabilitatea şi
va risca să fie condamnat pentru daune interese.
Şi aici unii autori fac
analogie cu contractul de muncă unde fostul angajat are dreptul la o
indemnizaţie pentru o astfel de clauză. Ei uită că beneficiarul este un
comerciant independent.
Judecătorul are puterea de
apreciere în aplicarea acestei clauze.
Poate verifica validitatea
clauzei în funcţie de cele trei condiţii.
Poate să ţină seama de
caracterul culpabil al rupturii contractului şi să aplice această clauză în
consecinţă.[5]
Pot fi diverse aceste cazuri :confuziune, denigrare, dezorganizarea internă
a unei intreprinderi rivale, dezorganizarea pieţei
Nu este necesară o clauză contractuală pentru angajarea răspunderii.
Astfel, faptul de a adera
la o reţea concurentă utilizând metodele transmise, de a păstra semnele
distintive ale mărcii, de a face publicitate calităţii de fost beneficiar pot
fi considerate acte de concurenţă neloială care justifică plata unor daune
interese.
Se poate face o acţiune în justiţie pentru a obţine o astfel de daune
interese.
1.Principiul
Bneficiarul nu are drept la indemnizare în caz de ruptură la termen, sau în
caz de acordare a unui preaviz suficient în cazul contractului pe durată
nedeterminată.
Astfel de
indemnizaţie nu poate fi datorată numai în caz de ruptură abuzivă a
contractului.
2.Reparaţia
-culpa celeilalte părţi,
-legătura de cauzalitate între culpă şi prejudiciu,
-fiecare element al prejudiciului, şi suma justificată.Tribunalul va judeca
în funcţie de această sumă cuprinsă în cerere.
Comentarii