Treceți la conținutul principal

Efecte perverse ale "dreptului de a fi uitat"

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene în cazul C-131/12 Google Spania v AEPD and Mario Costeja Gonzalez prin care se opina ca Google trebuie sa intervina in sensul de a scoate din rezultatele mototului sau de cautare date despre o persoana a fost salutata ca un progres in protectia datelor personale.

Totusi exista si aspecte intunecate ale problemei.

In primul rand trebuie sa va ganditi cate persoane care au avut probleme penale, mai ales persoane publice, vor face apel la acest drept. Va deveni greu sa identifici daca o perasoana publica a fost implicata intr-un scandal de natura penala, pentru ca, nu-i asa, trebuie protejata viata privata. 

E adevarat ca hotararea CJUE nuantează decizia sa, ca interesul public trebuie protejat si informatiile care au un interes public nu trebuie sterse. Totusi trebuie sa ne gandim care va fi atitudinea Google sau unor companii cu servicii similare: vor fi receptive la interesul publicului de a afla astfel de informatii sau mai degraba vor fi interesate sa-si minimizeze riscurile de a fi date in judecata si vor raspunde afirmativ la orice cerere de radiere de date? Am banuiala legitima ca cel de al doilea comportament va fi preferat.

Ganditi-va cum politicienii, vedete in diverse scandaluri de coruptie, vor iesi curati la "search" pe un motor de cautare.

Lucrurile cu protectia datelor personale merg si mai departe. 

De pilda un blogger activist sau un site al unei organizatii civice care actionează pentru combatrea unor fapte ilegale publica niste informatii rezultat al cercetarilor facute de ei in privinta acelor fapte ilegale. O astfel de initiativa va putea intra sub incidenta aceleasi practici stabilite de CJUE.

Atentie acestia nu se bucura nici macar de protectia acordata institutiilor jurnalistice care pot invoca ca actioneaza in interesul informarii publicului in limitele activitatii profesionale de jurnalist.

Mai mult se pune si problema protectiei surselor. 

Astfel de initiative ale bloggerilor sau organizatiilor civice pot fi sanctionate sub imperiul legii 677/20011 privind protectia datelor personale, daca nu informează pe cel care face obiectul cercetarii asupra actiunii de strangere a a datelor cat si asupra surselor. Colaborarea la astfel de initiative cetatenesti devine periculoasa pentru persoane care ar dori sa-si pastreze anonimatul.

Protectia datelor personale e buna, dar aceasta trebuie revizuita pentru ca se poate ajunge la efecte nedorite si in contradictie totala cu alte libertati precum libertatea de exprimare, cat si in descurajarea procesului firesc  democratic in care se implica societatea civila.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...