Treceți la conținutul principal

Efecte perverse ale "dreptului de a fi uitat"

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene în cazul C-131/12 Google Spania v AEPD and Mario Costeja Gonzalez prin care se opina ca Google trebuie sa intervina in sensul de a scoate din rezultatele mototului sau de cautare date despre o persoana a fost salutata ca un progres in protectia datelor personale.

Totusi exista si aspecte intunecate ale problemei.

In primul rand trebuie sa va ganditi cate persoane care au avut probleme penale, mai ales persoane publice, vor face apel la acest drept. Va deveni greu sa identifici daca o perasoana publica a fost implicata intr-un scandal de natura penala, pentru ca, nu-i asa, trebuie protejata viata privata. 

E adevarat ca hotararea CJUE nuantează decizia sa, ca interesul public trebuie protejat si informatiile care au un interes public nu trebuie sterse. Totusi trebuie sa ne gandim care va fi atitudinea Google sau unor companii cu servicii similare: vor fi receptive la interesul publicului de a afla astfel de informatii sau mai degraba vor fi interesate sa-si minimizeze riscurile de a fi date in judecata si vor raspunde afirmativ la orice cerere de radiere de date? Am banuiala legitima ca cel de al doilea comportament va fi preferat.

Ganditi-va cum politicienii, vedete in diverse scandaluri de coruptie, vor iesi curati la "search" pe un motor de cautare.

Lucrurile cu protectia datelor personale merg si mai departe. 

De pilda un blogger activist sau un site al unei organizatii civice care actionează pentru combatrea unor fapte ilegale publica niste informatii rezultat al cercetarilor facute de ei in privinta acelor fapte ilegale. O astfel de initiativa va putea intra sub incidenta aceleasi practici stabilite de CJUE.

Atentie acestia nu se bucura nici macar de protectia acordata institutiilor jurnalistice care pot invoca ca actioneaza in interesul informarii publicului in limitele activitatii profesionale de jurnalist.

Mai mult se pune si problema protectiei surselor. 

Astfel de initiative ale bloggerilor sau organizatiilor civice pot fi sanctionate sub imperiul legii 677/20011 privind protectia datelor personale, daca nu informează pe cel care face obiectul cercetarii asupra actiunii de strangere a a datelor cat si asupra surselor. Colaborarea la astfel de initiative cetatenesti devine periculoasa pentru persoane care ar dori sa-si pastreze anonimatul.

Protectia datelor personale e buna, dar aceasta trebuie revizuita pentru ca se poate ajunge la efecte nedorite si in contradictie totala cu alte libertati precum libertatea de exprimare, cat si in descurajarea procesului firesc  democratic in care se implica societatea civila.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...