Financiar-fiscal
Ordonanţa de
urgenţă nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi
modificarea unor acte normative, Guvernul României,În vigoare de la 30.12.2014,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 957 din 30.12.2014.
Modificările sunt diverse.
În domeniul jocurilor de noroc dispoziţiile au modificat Codul fiscal, în
sensul ca veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursa, cu
o cota de 1% aplicata asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la
un organizator de jocuri de noroc. Veniturile din jocuri de noroc care depăşesc
echivalentul a 15.000 euro se impozitează cu 16%, iar veniturile care depăşesc
echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu 25%.
De asemenea, nu sunt
impozabile veniturile obţinute din premii, in bani si/sau in natura, sub
valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei, realizate de
contribuabil pentru fiecare premiu.
Ordinul nr.
1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, Ministerul
Finanţelor Publice – MFP,În vigoare de la 01.01.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 963 din 30.12.2014
Ordinul nr.
4023/2014 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a persoanelor impozabile,
în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii
electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi
pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 1524
şi art. 1525 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de
înregistrare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de
la 01.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 963 din 30.12.2014
Ordinul nr.
3998/2014 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală nr. 5/2010 pentru aprobarea Procedurii de
soluţionare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de
către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România,
stabilite în afara Comunităţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală –
ANAF, În vigoare de la 01.01.2015,Publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 942 din 23.12.2014
Ordinul nr. 4018/2014 pentru
modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute
la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la
29.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 952 din 29.12.2014
Se modifică formularul 230
"Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul
anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem
colectiv pentru domeniul locativ", cod 14.13.04.13,
Ordonanţa de
urgenţă nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, Guvernul României, În vigoare de la
30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 966 din 30.12.2014.
Agricultură,
produse alimentare
Ordinul nr.
1946/2014 pentru aprobarea Procedurii privind modul de realizare a notificării
produselor finite pe bază de plante medicinale, aromatice şi produse ale
stupului care se notifică de către operatorii din domeniu şi se încadrează ca
suplimente alimentare, produse de uz intern sau extern, exclusiv produsele
cosmetice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR, În vigoare de
la 29.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 950 din 29.12.2014
Imobiliare
Hotărârea nr.
1180/2014 privind completarea Regulamentului general de urbanism, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, Guvernul României,În vigoare de la
30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 30.12.2014
Cu respectarea legislaţiei
şi a reglementărilor tehnice specifice în vigoare, reţelele de comunicaţii
electronice şi infrastructura asociată acestora pot fi amplasate şi în varianta
supraterană, în intravilanul şi extravilanul comunelor, satelor şi localităţilor
aparţinătoare oraşelor şi municipiilor.
Piaţa de capital
Ordonanţa de
urgenţă nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004
privind piaţa de capital, Guvernul României, Va intra în vigoare de la
09.01.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 964 din 30.12.2014
Modificările sunt numeroase
mai jos sunt citate numai câteva:
Emitenţii pentru care se
efectuează operaţiuni de depozitare încheie contracte cu depozitarul central,
care efectuează şi operaţiuni de registru pentru aceştia, furnizând informaţii,
în conformitate cu prevederile prezentului articol sau la solicitarea acestora.
Depozitarul central este competent să furnizeze informaţii autorităţilor
competente cu privire la acţionarii emitenţilor, cu respectarea prevederilor
Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu
modificările şi completările ulterioare.
Depozitarul central
furnizează emitenţilor informaţiile necesare pentru exercitarea drepturilor
aferente valorilor mobiliare depozitate, putând presta servicii pentru
îndeplinirea obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii de valori mobiliare,
inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea de dividende sau alte sume care se
plătesc de către emitenţi în legătură cu respectivele valori mobiliare ca
urmare a deciziilor organelor societare.
Prin derogare de la
prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, data la care va avea loc identificarea acţionarilor
care urmează a beneficia de dividende sau de alte drepturi şi asupra cărora se
răsfrâng efectele hotărârilor adunării generale a acţionarilor va fi stabilită
de aceasta din urmă. Această dată va fi ulterioară cu cel puţin 10 zile
lucrătoare datei adunării generale a acţionarilor.
În cazul în care adunarea
generală a acţionarilor nu stabileşte data plăţii dividendelor acestea se
plătesc în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării
generale a acţionarilor de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, dată de la împlinirea căreia societatea este de drept
în întârziere.
În cazul majorărilor de
capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a
acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea
generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând
cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care
deţin cel puţin 2/3 din drepturile de vot.
Majorările de capital social
prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară
a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din
capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care să reprezinte cel
puţin 2/3 din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în
bunuri performante necesare realizării obiectului de activitate al societăţii
emitente.
Reprezentarea acţionarilor
în adunarea generală a acţionarilor în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt
admise la tranzacţionare se poate face şi prin alte persoane decât acţionarii,
în baza unei împuterniciri speciale sau generale.
Împuternicirea specială
poate fi acordată oricărei persoane pentru reprezentare într-o singură adunare
generală şi conţine instrucţiuni specifice de vot din partea acţionarului
emitent. În această situaţie, prevederile art. 125 alin. (5) din Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt
aplicabile.
Acţionarul poate acorda o
împuternicire valabilă pentru o perioadă care nu va depăşi 3 ani, permiţând
reprezentantului său a vota în toate aspectele aflate în dezbaterea adunărilor
generale ale acţionarilor a uneia sau mai multor societăţi identificate în împuternicire,
inclusiv în ceea ce priveşte acte de dispoziţie, cu condiţia ca împuternicirea
să fie acordată de către acţionar, în calitate de client, unui intermediar, sau
unui avocat.
Împuternicirile, înainte de
prima lor utilizare, se depun la societate cu 48 de ore înainte de adunarea
generală sau în termenul prevăzut de actul constitutiv al societăţii, în copie,
cuprinzând menţiunea conformităţii cu originalul sub semnătura
reprezentantului. Copii certificate ale împuternicirilor sunt reţinute de
societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al adunării
generale.
Acţionarii nu pot fi
reprezentaţi în adunarea generală a acţionarilor pe baza unei împuterniciri de
către o persoană care se află într-o situaţie de conflict de interese ce poate
apărea în special în unul dintre următoarele cazuri:
a) este un acţionar
majoritar al societăţii, sau o altă entitate, controlată de respectivul
acţionar;
b) este membru al unui organ
de administrare, de conducere sau de supraveghere al societăţii, al unui
acţionar majoritar sau al unei entităţi controlate, conform celor prevăzute la
lit. a);
c) este un angajat sau un
auditor al societăţii ori al unui acţionar majoritar sau al unei entităţi
controlate, conform celor prevăzute la lit. a);
d) este soţul, ruda sau
afinul până la gradul al patrulea inclusiv al uneia dintre persoanele fizice
prevăzute la lit. a)-c).
Împuternicitul nu poate fi
substituit de o altă persoană. În condiţiile în care persoana împuternicită
este o persoană juridică, aceasta poate să îşi exercite mandatul primit prin
intermediul oricărei persoane ce face parte din organul de administrare sau
conducere sau dintre angajaţii săi.
Societăţile au obligaţia să
întocmească proceduri care să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin
corespondenţă, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi
a adunării generale a acţionarilor se află rezoluţii care necesită votul
secret, votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care nu permit
deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea
voturilor secrete exprimate şi numai în momentul în care sunt cunoscute şi
celelalte voturi exprimate în secret de acţionarii prezenţi sau de
reprezentanţii acţionarilor care participă la şedinţă.
În situaţia în care
acţionarul care şi-a exprimat votul prin corespondenţă participă personal sau
prin reprezentant la adunarea generală, votul prin corespondenţă exprimat
pentru acea adunare generală este anulat. În acest caz va fi luat în
considerare doar votul exprimat personal sau prin reprezentant.
Dacă persoana care
reprezintă acţionarul prin participare personală la adunarea generală este alta
decât cea care a exprimat votul prin corespondenţă, atunci pentru valabilitatea
votului său aceasta prezintă la adunare o revocare scrisă a votului prin
corespondenţă semnată de acţionar sau de reprezentantul care a exprimat votul
prin corespondenţă. Acest lucru nu este necesar dacă acţionarul sau
reprezentantul legal al acestuia este prezent la adunarea generală."
Muncă, protecţie
socială, calificări
Hotărârea nr.
1173/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 privind
metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în
condiţii deosebite, Guvernul României, În vigoare de la 01.01.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 962 din 30.12.2014
Date personale
Decizia nr.
184/2014 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a
securităţii datelor cu caracter personal pentru furnizorii de servicii publice
de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 611/2013 al Comisiei din 24 iunie 2013 privind măsurile
aplicabile notificării încălcărilor securităţii datelor cu caracter personal în
temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
confidenţialitatea şi comunicaţiile electronice, Autoritatea Naţională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP, În vigoare
de la 30.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 964 din
30.12.2014
Proceduri
judiciare
Decizia nr.
25/2014 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Galaţi -
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Încheierea din data de 8 septembrie
2014 pronunţată în Dosarul nr. 10.204/233/2014, prin care, în temeiul art. 475
din Codul de procedură penală, se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la posibilitatea
procurorului, în faza de urmărire penală, în procedura acordului de
recunoaştere a vinovăţiei, de a reţine în încadrarea juridică dată faptei
inculpatului şi dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală,
cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
pentru infracţiunea săvârşită, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În
vigoare de la 22.12.2014, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din
22.12.2014.
Admite sesizarea formulată
de către Curtea de Apel Galaţi -- Secţia penală şi pentru cauze cu minori în
Dosarul nr. 10.204/233/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri
prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept referitoare la
posibilitatea procurorului, în faza de urmărire penală, în procedura acordului
de recunoaştere a vinovăţiei, de a reţine în încadrarea juridică dată faptei
inculpatului şi dispoziţiile art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală,
cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
pentru infracţiunea săvârşită.
În aplicarea dispoziţiilor
art. 480-485 din Codul de procedură penală stabileşte că procurorul nu poate,
în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaştere a
vinovăţiei, să reţină dispoziţiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură
penală, cu consecinţe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute
de lege pentru infracţiunea săvârşită.
Curtea Europeană
a Drepturilor Omului – CEDO Hotărârea în Cauza Beraru împotriva României din
18.03.2014 În vigoare de la 23.12.2014 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 944 din 23.12.2014. SECŢIA A TREIA (Cererea nr. 40.107/04)
„72. Curtea reiterează că,
în temeiul art. 19 din Convenţie, are datoria de a asigura respectarea
angajamentelor asumate de statele contractante ale Convenţiei. În special,
aceasta nu are misiunea de a examina erori de fapt sau de drept prezumtiv
comise de o instanţă naţională decât în cazul în care şi în măsura în care este
posibil ca acestea să fi încălcat drepturi şi libertăţi protejate prin
Convenţie. Deşi art. 6 din Convenţie garantează dreptul la un proces echitabil,
acesta nu prevede nicio normă privind admisibilitatea probelor ca atare, aspect
care trebuie să fie reglementat în principal prin legislaţia naţională [a se
vedea Brualla Gómez de la Torre împotriva Spaniei, 19 decembrie 1997, pct. 31,
Culegere 1997-VIII, şi García Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, pct.
28, CEDO 1999-I].
73. Prin urmare, Curtea nu
are rolul de a stabili, ca principiu, dacă anumite tipuri de mijloace de probă
- de exemplu, probe obţinute nelegal - pot fi admisibile. Curtea a constatat
deja, în cadrul circumstanţelor specifice ale unei anumite cauze, că faptul că
instanţele interne au utilizat ca mijloc de probă exclusiv transcrieri ale unor
convorbiri telefonice obţinute nelegal nu contravenea cerinţelor de echitate
consacrate la art. 6 din Convenţie (a se vedea, între alte hotărâri, Khan
împotriva Regatului Unit, nr. 35.394/97, pct. 34, CEDO 2000-V; P.G. şi J.H.
împotriva Regatului Unit, nr. 44.787/98, pct. 76, CEDO 2001-IX).
74. Prin urmare, întrebarea
la care trebuie să se răspundă este dacă procesul în ansamblu, inclusiv modul
în care au fost obţinute probele, a fost echitabil [a se vedea Al-Khawaja şi
Tahery împotriva Regatului Unit (MC), citată anterior, pct. 144].
75. La stabilirea
caracterului echitabil al procesului în ansamblu trebuie să se ţină seama dacă
s-a respectat dreptul la apărare. Trebuie să se examineze în special dacă
reclamantului i s-a acordat posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor
şi de a se opune utilizării lor. În plus, trebuie să se ţină seama de calitatea
probelor, inclusiv dacă circumstanţele în care au fost obţinute pun la îndoială
fiabilitatea sau exactitatea acestora [a se vedea Bykov împotriva Rusiei (MC),
nr. 4.378/02, pct. 90, 10 martie 2009].
76. În prezenta cauză,
Curtea este conştientă că utilizarea casetelor audio poate să ridice, în primul
rând, o problemă în temeiul art. 8 din Convenţie. Însă reclamantul nu a
formulat o astfel de cerere. Cu toate acestea, atunci când se efectuează o
analiză în temeiul art. 6, trebuie să se ţină seama de constatările Curţii cu
privire la aplicarea art. 8 prin raportare la dispoziţiile de drept român
relevante în materia interceptării convorbirilor telefonice, în vigoare la
momentul respectiv, constatări redate în Hotărârea Dumitru Popescu (nr. 2),
citată anterior. Curtea a statuat că la momentul procesului dreptul aplicabil
nu oferea suficiente garanţii împotriva ingerinţei arbitrare în viaţa privată a
reclamantului (ibid, pct. 61). S-a stabilit, între altele, că autorizaţia
prealabilă de interceptare a convorbirilor telefonice a fost eliberată de un
procuror şi nu de o instanţă independentă şi imparţială.
77. Curtea reiterează că
probele nu au valoare prestabilită în cadrul procedurii penale a statului
pârât. Instanţele au libertatea de a interpreta probele în contextul cauzei şi
în lumina tuturor celorlalte mijloace de probă prezentate în faţa acestora (a
se vedea Dumitru Popescu, citată anterior, pct. 110).
78. Curtea observă că
înregistrările au jucat un rol important în seria de probe apreciate de
instanţe. Astfel, la începutul procedurii, instanţa de prim grad a considerat
că era absolut necesar un raport de expertiză tehnică privind înregistrările (a
se vedea pct. 11) şi a dispus întocmirea unui astfel de raport. Mai mult,
instanţa de prim grad şi-a întemeiat raţionamentul pe transcrierile
înregistrărilor, concluzionând că acestea "nu lasă loc de prea multe
îndoieli" în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului, admiţând totodată că
declaraţiile date de coinculpaţi nu erau pe deplin fiabile, deoarece se putea
"considera [...] că au o [...] doză de subiectivitate" (a se vedea
pct. 44).
79. În ciuda importanţei
înregistrărilor în aprecierea probelor, instanţa de prim grad şi-a schimbat
poziţia iniţială privind necesitatea întocmirii unui raport de expertiză
tehnică pentru a se stabili autenticitatea înregistrărilor. La sfârşitul
procesului, instanţa a considerat că raportul era inutil şi şi-a revizuit
decizia privind administrarea acestei probe (a se vedea pct. 39).
80. În plus, deşi înainte de
pronunţarea hotărârii I.N.E.C. a depus la dosar un raport de expertiză tehnică
în care se preciza că existau îndoieli cu privire la autenticitatea
înregistrărilor (a se vedea pct. 41), instanţa de prim grad s-a bazat pe transcrieri,
în loc să redeschidă dezbaterile pentru a le permite părţilor să prezinte
observaţii cu privire la raport.
81. Curtea subliniază că
instanţele interne nu numai că şi-au întemeiat hotărârile pe înregistrări cu o
autenticitate contestată, dar nici nu au răspuns la argumentele reclamantului
conform cărora nu i-au fost prezentate transcrierile şi, prin urmare, nu le
cunoştea conţinutul.
d) Concluzii
82. Curtea reţine că niciuna
dintre neregularităţile constatate în faza de urmărire penală şi cea de judecată
în primă instanţă nu a fost remediată ulterior de către instanţa de recurs.
Deşi avea competenţa să verifice toate aspectele cauzei atât în fapt, cât şi în
drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a realizat o nouă apreciere a
probelor disponibile şi a argumentelor de fapt şi de drept formulate de părţi.
Atât Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au
făcut decât să reitereze constatările procurorului şi nu au analizat plângerile
formulate în mod repetat de către inculpaţi în legătură cu neregularităţile din
cursul procesului.
83. Având în vedere
constatările de mai sus, Curtea concluzionează că procesul în litigiu, în
ansamblu, nu a respectat cerinţele unui proces echitabil.”
Comentarii