Dreptul care nu e actual. Excepţia corectă

Drepturile prevăzute în legi sau contracte pot să nu fie actuale. Adică mai pe înţelesul tuturor să fie nevoie de trecerea unui anumit timp (termen) pentru a putea fi valorificate sau să fie necesară îndeplinirea unor condiţii pentru a putea fi valorificate (condiţie suspensivă).

Dacă ne întâlnim cu aşa ceva în proces care e apărarea corectă?

Dacă e vorba de un termen suspensiv  se poate invoca excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată. este o excepţie care poate fi invocată oricând în timpul procesului, evident până la încheierea dezbaterilor.

Dar dacă este vorba de o condiţie suspensivă? Cum spune teoria dreptului civil în caz de condiţie suspensivă aceasta afectează însăşi existenţa dreptului şi atunci nu mai este vorba de o excepţie de prematuritate, ci chiar de a cere respingerea în fond a acţiunii deoarece dreptul nu există atât timp cât condiţia nu a fost îndeplinită.

O observaţie. Cele afirmate mai sus sunt valabile pentru acţiunile în realizarea dreptului. Dacă este vorba de o acţiune în constatare  şi dreptul este afectat de un termen suspensiv, atunci excepţia prematurităţii poate fi  respinsă pentru că partea poate justifica un interes actual să i se recunoască dreptul printr-o hotărâre judecătorească, chiar înainte de împlinirea termenului suspensiv.