Ordinul nr.
1065/2015 pentru modificarea Normelor privind procedurile simplificate de
vămuire, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală nr. 163/2015, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, În
vigoare de la 12.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 321 din
12.05.2015
Până la data de 31 decembrie
2015, birourile vamale verifică autorizaţiile pentru utilizarea procedurilor
simplificate de vămuire, emise anterior intrării în vigoare a prezentelor
norme, în ceea ce priveşte categoriile de mărfuri pentru care se aplică procedurile
simplificate de vămuire, precum şi condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească titularii autorizaţiilor care au obţinut scutire de la
transmiterea notificării de sosire."
Procedura de
restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat,
plătite în plus sau necuvenit şi pentru care nu există obligaţia de declarare
din 06.05.2015, Procedura din 06.05.2015, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În
vigoare de la 14.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din
14.05.2015
Solicitanţii vor depune la
autoritatea sau instituţia publică ce nu a realizat prestaţia solicitată ori la
care au efectuat o plată în plus faţă de obligaţia legală o cerere de
restituire a sumelor plătite în plus sau necuvenit, pentru care nu există
obligaţia de declarare.
Cererea de restituire va fi
însoţită de copii ale documentelor de plată ale solicitanţilor şi trebuie să
cuprindă următoarele elemente:
a) denumirea solicitantului;
b) codul de înregistrare
fiscală;
c) domiciliul fiscal al
solicitantului;
d) suma şi natura creanţei
solicitate la restituire;
e) codul IBAN aferent
contului în care se solicită restituirea, în cazul în care nu se optează pentru
restituirea sumei în numerar;
f) banca la care este
deschis contul în care se solicită restituirea sumei;
g) datele de identificare
ale organului fiscal în a cărui administrare se află acesta;
h) motivul pentru care se
solicită restituirea taxei, temeiul legal al solicitării şi documente
justificative, dacă este cazul.
Instrucţiunea
nr. 1/2015 pentru modificarea Instrucţiunii Autorităţii de Supraveghere
Financiară nr. 2/2014 privind aplicarea Standardelor internaţionale de
raportare financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi
supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul
Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, Autoritatea de Supraveghere
Financiară – ASF, În vigoare de la 19.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 343 din 19.05.2015
Începând cu data de 1
ianuarie 2016, entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF -
SIIF, respectiv societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile
de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitarii
centrali, casele de compensare/contrapărţi centrale, operatorii de piaţă/sistem
şi Fondul de Compensare a Investitorilor, denumite în continuare entităţi, vor
ţine evidenţa contabilă în conformitate cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, adoptate potrivit procedurii prevăzute de art. 6 alin.
(2) din Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de
contabilitate, denumite în continuare IFRS.
Ordinul nr.
564/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului,
ministrul finanţelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea şi/sau
înregistrarea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe
teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii
Naţionale a României, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la
20.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 342 din 19.05.2015
Procedura
pentru solicitarea certificatului de atestare fiscală din 12.05.2015, Ministerul
Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 20.05.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 342 din 19.05.2015
Procedura stabileşte etapele
şi regulile pentru solicitarea şi primirea de către direcţia de specialitate cu
atribuţii în domeniul de reglementare specific din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice (MFP) a certificatului de atestare fiscală în format electronic,
denumit în continuare CAF, emis de organele fiscale competente din cadrul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Ordinul nr.
572/2015 pentru modificarea şi completarea Procedurii de comunicare prin
mijloace electronice de transmitere la distanţă între Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală şi persoanele fizice, aprobată prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.154/2014, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, Publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 355 din 22.05.2015.
Diverse
Procedura
privind exercitarea unitară a controlului de stat pentru supravegherea pieţei
produselor pentru construcţii - PC 001 din 29.04.2015, Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice – MDRAP, În vigoare de la 18.05.2015, Publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 337 din 18.05.2015
Legea nr.
115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru
modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
Parlamentul României, În vigoare de la 23.05.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 349 din 20.05.2015
Legea nr.
114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.
14/2003, Parlamentul României, În vigoare de la 23.05.2015,Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 20.05.2015
Partidelor se pot înfiinţa
cu doar 3 membri fondatori.
Proceduri-judiciare
Decizia nr.
336/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea
Constituţională, În vigoare de la 19.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 342 din 19.05.2015.
Admite excepţia de
neconstituţionalitate ridicată de Săvel Viorel Botezatu în Dosarul nr.
681/86/2015 al Tribunalului Suceava - Secţia penală şi constată că dispoziţiile
art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura
în care nerespectarea termenului "cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea
duratei arestării preventive" atrage incidenţa art. 268 alin. (1) din
Codul de procedură penală.
„Pe de altă parte, Curtea
reţine că, în situaţia în care procurorul depune propunerea de prelungire a
arestării preventive la instanţă cu mai puţin de 5 zile înainte de expirarea
duratei acesteia, intervalul de timp astfel rămas este insuficient pentru
studierea de către judecător a cauzei, pentru derularea şedinţei şi pentru
soluţionarea propunerii în raport cu dispoziţiile referitoare la înfăptuirea
justiţiei, cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală. Or, Curtea reţine că
raţiunea termenului reglementat de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură
penală este şi aceea de a da posibilitatea judecătorului să cunoască dosarul
cauzei pentru a putea delibera şi dispune în cunoştinţă de cauză cu privire la
cererea de prelungire a măsurii privative de libertate, astfel încât să fie
înlăturat arbitrariul din soluţia sa. Aşa încât, în lipsa unui termen
îndestulător în care să studieze propunerea de arestare preventivă, instanţa ar
putea pronunţa o soluţie ce nu s-ar baza pe cunoaşterea amănunţită a cauzei,
garantarea dreptului la apărare al inculpatului arestat impunând să nu existe
nici măcar o aparenţă de arbitrar în modul în care judecătorul de drepturi şi
libertăţi dispune cu privire la prelungirea duratei măsurii privative de
libertate. De altfel, Curtea reţine că în Hotărârea din 19 octombrie 2004,
pronunţată în Cauza Makhfi împotriva Franţei, paragraful 40, precitată,
instanţa europeană de contencios al drepturilor omului a statuat că este
crucial ca judecătorul să beneficieze de deplină capacitate de concentrare şi
atenţie pentru a putea urmări dezbaterile şi pentru a dispune o soluţie
lămuritoare.
47. Aşadar, Curtea reţine că
în această materie dreptul la apărare, prin importanţa pe care o are, excedează
sferei intereselor inculpatului, interesând întreg procesul penal şi
activitatea judiciară în general. În acest context, Curtea reţine şi cele
statuate de Curtea Constituţională Federală a Germaniei în Decizia 2BvR 2292/00
din 15 mai 2002. Astfel, această instanţă constituţională a statuat faptul că,
"Pentru cea mai gravă formă de imixtiune în dreptul persoanei la
libertate, privarea de libertate, se prevede condiţia existenţei unei legi
(formale), precum şi competenţa exclusivă, procesuală, a instanţei, aceasta
nefiind la discreţia legiuitorului. Competenţa exclusivă a instanţei serveşte
asigurării accentuate a dreptului fundamental. Toate organele de stat sunt
obligate să asigure condiţiile pentru ca această competenţă exclusivă să fie
practic efectivă. Prin urmare, statul are obligaţia constituţională să asigure
accesul la judecătorul competent - [cel puţin în timpul zilei] - şi, astfel, de
a-i face acestuia posibilă îndeplinirea, în mod adecvat, a atribuţiilor sale
judecătoreşti."
48. În concluzie, având în
vedere toate cele arătate, ţinând cont de faptul că raţiunea termenului de
depunere a propunerii de prelungire a duratei arestării preventive este aceea
de a asigura respectarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului
arestat şi de a elimina arbitrariul cât priveşte dispunerea prelungirii măsurii
privative de libertate, Curtea constată că acest termen are natura juridică a
unui termen peremptoriu. Aceasta este singura interpretare care poate determina
compatibilitatea normelor procesual penale criticate cu dispoziţiile
constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la apărare şi cu
dispoziţiile constituţionale privind înfăptuirea justiţiei.
49. Prin urmare, Curtea
reţine că nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a
arestării preventive la judecătorul de drepturi şi libertăţi "cu cel puţin
5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive" este de natură
să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului
fundamental la apărare al inculpatului arestat, aşa încât sunt incidente
normele procesual penale ale art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală,
sancţiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea procurorului din
exerciţiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului
preventiv şi nulitatea absolută a actului făcut peste termen.”
Comentarii