Ordonanţa de
urgenţă nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
Guvernul României, În vigoare de la 28.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 285 din 28.04.2015
Aceasta conţine deja
celebrele dispoziţii legate de impozitarea bacşişului.
Prin bacşiş se înţelege
orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii
economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta
în mod voluntar.
Este interzis operatorilor economici să
condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de
acordarea bacşişului.
Suma de bani cu titlu de
bacşiş se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de
marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.
Operatorii economici
utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile
provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o
sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care
bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări
de bunuri sau unei prestări de servicii.
Regulamentul se păstrează la
locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea
prezentării acestuia organelor de control.
Sumele provenite din încasarea bacşişului se
înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite
salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile."
În legătură cu acesta s-au
stabilit şi alte obligaţii pentru agenţii economici:
să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în
unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât
cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special,
după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor
sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest
clientului. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin unitate de vânzare a
bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată
accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării
produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora şi
circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii,
la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor
de bani deţinute de personalul operatorului economic care îşi desfăşoară
activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor,
într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă
de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii
programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani
personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi
procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se aprobă prin ordin al ministrului
finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă,
la solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta
unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi
desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, personalul
operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deţinute.
Sumele nejustificate pot fi confiscate.
Se schimbă regimul sancţionator pentru găsirea de sume nejustificate:
i) cu avertisment în
situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este
de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală
a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat
electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării
controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei
controlului;
(ii) cu amendă în cuantum de
3.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea
contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea
totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul
de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării
controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei
controlului;
(iii) cu amendă în cuantum
de 12.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea
contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică
de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în
registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei,
dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(iv) cu amendă în cuantum de
17.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea
contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mare
de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate,
înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul
special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă
fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;
(v) cu amendă în cuantum de
la 22.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea
contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din
valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de
aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora
efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită
anterior datei controlului;
(vi) cu amendă în cuantum de
la 27.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea
contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 3% din valoarea totală
a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de
marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării
controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei
controlului, precum şi cu:
(vii) suspendarea
activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de
prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune
aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni în situaţiile
prevăzute la pct. (iv) şi (vi), indiferent pentru care dintre situaţiile
prevăzute la pct. (i)-(vi) a fost aplicată sancţiunea prima dată în cadrul
termenului de 24 de luni;
(viii) în situaţiile
prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda
contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o
sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează
de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul
constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la
bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni -
C.E.C. - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie în cazul
în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează
procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Termenul de 24 de ore curge de
la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării
sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.
Plângerea nu suspendă
executarea contravenţiilor în aceste cazuri.
Ordinul nr.
513/2015 pentru aprobarea modelului şi conţinutului registrului de bani
personali, precum şi a procedurii de înregistrare a acestuia la organul fiscal,
Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 30.04.2015
Decizia nr.
6/2015 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sălaj - Secţia
civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la
interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale sub aspectul înscrierii
sancţiunii avertismentului în cazierul fiscal, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 297 din 30.04.2015
În interpretarea
dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa
Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1 alin. (1)
din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001
privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 31/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.
7, 8 şi 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunea
avertismentului se înscrie în cazierul fiscal.
Muncă, protecţie
socială, calificări
Decizia nr.
64/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86
alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, Curtea
Constituţională, În vigoare de la 28.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 286 din 28.04.2015
Constată că prevederile art.
86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
sunt neconstituţionale.
Acesta prevedea:
Prin derogare de la prevederile
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare,
după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă
ale personalului debitoarei se va face de urgenţă de către administratorul
judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere
colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului
concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.
Norma nr.
8/2015 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond
de pensii facultative, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, Va intra
în vigoare de la 21.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 267
din 21.04.2015
Norma nr.
7/2015 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond
de pensii administrat privat, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, Va
intra în vigoare de la 23.05.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
272 din 23.04.2015
Piaţa de capital
Legea nr.
74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative,
Parlamentul României Va intra în vigoare de la 23.05.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 23.04.2015
Fondurile de investiţii
alternative au o definiţie complexă. Ele corespund la ceea ce este mai cunoscut
celor familiarizaţi cu pieţele de capital sub denumirea de „hedge fund” În
principiu sunt orice entitate care are mai mult de un investitor care atrage
capital pentru a face investiţii în scopul de spori valoarea acestei investiţii
şi nu este un organism public de plasament colectiv autorizat ca atare.
Este de reţinut că multe
vehicule de investiţii, mai ales străine, care operează în România, pot fi
calificate ca fiind fonduri de investiţii alternative. Este recomandat a se
citi cu atenţie definiţiile şi excepţiile prevăzute în lege.
De reţinut că există o
graniţă destul de subţire între fondurile de investiţii alternative şi
afacerile de tip holding.
Holdingurile NU sunt fonduri
de investiţii alternative, conform legii. Însă trebuie reţinut că definiţia
holdingului în accepţiunea acestei legi este una foarte specifică şi anume:
„o societate care deţine
participaţii la una sau mai multe alte societăţi şi al cărei obiectiv comercial
este de a aplica una sau mai multe strategii de afaceri prin intermediul
filialelor sale, al societăţilor sale asociate sau al participaţiilor sale
pentru a contribui la valoarea lor pe termen lung, şi care:
a) fie este o societate care
acţionează în nume propriu şi ale cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată din UE; fie
b) nu este înfiinţată cu
scopul principal de a genera beneficii pentru investitorii săi prin vânzarea
filialelor sale sau a societăţilor sale asociate, în conformitate cu raportul
anual sau alte documente oficiale ale societăţii;”
Regulamentul
nr. 5/2015 privind listarea pe o piaţă dintr-un stat membru, prin intermediul
titlurilor de interes, a acţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În
vigoare de la 21.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 264 din
21.04.2015
Proprietate
imobiliară
Decizia nr.
5/2015 privind examinarea sesizărilor formulate de Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 37.758/3/2013, şi Curtea de Apel Bucureşti
- Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr.
30.602/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea
modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 1.528 din Codul civil, în corelare cu
dispoziţiile art. 4, art. 33 alin. (1), art. 34 şi art. 35 din Legea nr.
165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în
natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 23.04.2015,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 23.04.2015
În interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
corelare cu art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu
modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea de chemare în
judecată privind soluţionarea pe fond a notificării nerezolvate de către
entitatea deţinătoare, cerere introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr.
165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura prealabilă
reglementate de acest act normativ.
În interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispoziţiile
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările
ulterioare, este prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei
ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor
reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unităţii
deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor respective.
Legea nr.
84/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994
privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,
Parlamentul României, În vigoare de la 25.04.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 270 din 22.04.2015
La articolul 3, după
alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5 indice 1), cu următorul
cuprins:
"(5 indice 1)
Cheltuielile aferente lucrărilor de intervenţie pentru îmbunătăţirea terenului
de fundare la construcţii cu destinaţia de locuinţă prevăzute la art. 7 alin.
(1), amplasate pe terenuri care prin natura lor prezintă tasări diferenţiate
sau deformaţii remanente, produse de acţiunea cutremurelor sau de alte cauze,
ori care sunt sensibile la umezire şi care produc efecte manifestate sau
potenţiale asupra elementelor structurii şi fundaţiilor, se evidenţiază distinct
în devizul general şi nu fac obiectul prevederilor art. 9 alin. (1) lit.
c)."
Şi
La articolul 6, alineatul
(3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Prin excepţie de
la prevederile alin. (2) lit. a) şi b), autorităţile administraţiei publice locale
pot hotărî, în condiţiile legii, finanţarea de la bugetele locale, în limita
fondurilor alocate anual cu această destinaţie, pentru expertizarea tehnică,
proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie în cazul locuinţelor
proprietate privată a persoanelor fizice."
Vedeţi ce portiţe
interesante se deschid pentru investitori imobiliari privaţi cu bani de la
autorităţile locale!
Asigurări
Norma nr.
9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de
reasigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În vigoare de la
22.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 22.04.2015
Comunicaţii
Decizia nr.
353/2015 privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a
frecvenţelor radio, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare
în Comunicaţii – ANCOM, În vigoare de la 30.04.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 298 din 30.04.2015
Proceduri
judiciare
Decizia nr.
166/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
54, art. 344 alin. (3) şi (4), art. 346 alin. (3) şi (7), art. 347 şi art. 5491
din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională, În vigoare de la
21.04.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 264 din 21.04.2015
Articolul 549 indice 1 alin.
2, 3 şi 5 C.pr.penală au fost considerate neconstituţionale.
Articolul 549 indice 1 Cod
procedură penală dispunea
(1) În cazul în care
procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală şi sesizarea
judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a
confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare,
însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni,
potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea
termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după
pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă.
(2) Judecătorul de cameră
preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot
fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile
de la primirea comunicării pot depune note scrise.
(3) După expirarea
termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă
asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără
participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând
dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge propunerea şi
dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate
în vederea confiscării;
b) admite propunerea şi
dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului.
(4) În termen de 3 zile de
la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (2) pot
face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.
(5) Contestaţia se
soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când
instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul
competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără
participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând
dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca
tardivă, inadmisibilă sau nefondată;
b) admite contestaţia,
desfiinţează încheierea şi rejudecă propunerea potrivit alin. (3).
Diverse
Decizia nr.
75/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19
alin. (1) şi (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea
Constituţională, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din
21.04.2015, În vigoare de la 21.04.2015
Admite excepţia ridicată de
Claudiu Nicolae Mărginean, Petru Cristian Bulumac şi Ionuţ Valentin Cucu, în
calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat din România în Dosarul nr. 12.711/3/2014
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt
neconstituţionale.
Comentarii