Financiar-fiscal
Legea nr.
121/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014
pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, Parlamentul
României, În vigoare de la 05.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 382 din 02.06.2015
Dacă situaţiile financiare
anuale ale societăţii-mamă sunt prezentate în vederea aprobării odată cu
situaţiile financiare anuale consolidate, societatea-mamă poate prezenta un
singur raport de audit asupra situaţiilor financiare anuale depuse, în cazul în
care societatea-mamă are obligaţia de auditare.
Atunci când societatea-mamă
are obligaţia să întocmească şi să depună şi situaţii financiare anuale
consolidate, raportul administratorilor poate fi prezentat sub forma unui singur
raport
Legea nr.
120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels,
Parlamentul României, Va intra în vigoare de la 17.07.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 382 din 02.06.2015
Facilităţi pentru angels:
Scutire impozit pe dividend pentru 3 ani,
Scutire pe impozitul pe venit dacă nu se înstrăinează
părţile sociale cel puţin 3 ani. Totuşi se poate transmite tot pachetul unui
alt angel
Scutirea nu poate depăşi în
valoare investiţia.
Ordinul nr.
841/2015 privind aprobarea modelului, conţinutului şi a normelor tehnice de
utilizare şi completare a formularelor specifice destinate utilizării în
activitatea vamală, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF, Va intra
în vigoare de la 19.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 390
din 04.06.2015
În ce priveşte documentele
utilizate de persoane fizice sau juridice afectate acestea sunt:
Declaraţia proviziilor de
bord,
Declaraţia vamală pentru
călători,
Permisul vamal de
încărcare/descărcare,
Permisul vamal de
transbordare
Ordinul nr.
1111/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea emiterii de
titluri de garanţie izolată, utilizării garanţiei globale şi a dispensei de
garanţie în cadrul regimului de tranzit comunitar/comun, Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 08.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 401 din 08.06.2015
Ordinul nr.
741/2015 privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei transparente de
ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului pentru dezvoltarea
abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la
finanţare – START, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi
Mediului de Afaceri – MEIMMMA, În vigoare de la 11.06.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 415 din 11.06.2015
Agricultură,
produse alimentare,
Instrucţiunile
nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor ministrului
administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii
de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, Ministerul
Afacerilor Interne – MAI, În vigoare de la 02.06.2015,Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 384 din 02.06.2015
Conform modificărilor se
poate cere apostila şi pe documente electronice în format electronic.
Ordonanţa de
urgenţă nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se
aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din
Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, Guvernul României, În vigoare de la 03.06.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 386 din 03.06.2015
Hotărârea nr.
396/2015 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.915/2006, Guvernul României,În vigoare de la 05.06.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 397 din 05.06.2015
Autorizarea pentru
cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope, în vederea
utilizării în industrie şi/sau în alimentaţie, în domeniul medical, ştiinţific
sau tehnic ori pentru producerea de sămânţă, se realizează anual de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene
şi a municipiului Bucureşti. Modelul autorizaţiei este prevăzut în anexa nr. 1
la Norme.
Muncă, protecţie
socială, calificări
Ordinul nr.
831/600/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate
de zilieri, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
- MMFPSPV, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 03.06.2015,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 385 din 03.06.2015
Transport
Legea nr.
129/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind
transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, Parlamentul Românie, În
vigoare de la 08.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 396 din
05.06.2015
Asta e legea antiUber. Ea
spune astfel:
„Transportul în regim de
taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către
transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul
transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul
transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legii,
pentru fiecare autovehicul utilizat.
Este interzis transportul
public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta,
după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit
prevederilor alin. (1).
Este interzis transportul
public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă
autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi
valabilă, ori altă autorizaţie valabilă."
Ordinul nr.
679/2015 pentru modificarea Normelor metodologice privind activitatea de
control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de
odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a
activităţii acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.
1.058/2007, Ministerul Transporturilor – MT, În vigoare de la 10.06.2015,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 10.06.2015
Conducătorul auto care
conduce un vehicul echipat cu un tahograf analogic trebuie să prezinte, la
cererea personalului cu atribuţii de control, următoarele:
a) foile de înregistrare din
ziua în curs şi cele pe care conducătorul auto le-a utilizat pe parcursul celor
28 de zile precedente;
b) cardul de conducător
auto, în cazul în care este titularul unui asemenea card; şi
c) orice informaţii
înregistrate manual şi orice documente imprimate în timpul zilei în curs şi pe
parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (UE) nr. 165/2014 şi ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006.
Conducătorul auto care
conduce un vehicul echipat cu un tahograf digital trebuie să prezinte, la
cererea personalului cu atribuţii de control:
a) cardul conducătorului
auto al cărui titular este;
b) orice informaţie
înregistrată manual şi orice document imprimat în timpul zilei în curs şi pe
parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (UE) nr. 165/2014 şi ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006; şi
c) foile de înregistrare
corespunzătoare perioadei prevăzute la lit. b), în cazul în care acesta ar fi
condus, pe parcursul acestei perioade, un vehicul echipat cu un tahograf
analogic."
Proprietate
imobiliară
Decizia nr.
195/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, Curtea Constituţională, În vigoare de la
05.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 396 din 05.06.2015.
Curtea constată că
dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în măsura în care nu se
aplică actelor notariale încheiate în ţări care au aderat la Convenţia cu
privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine,
adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, şi în ţări cu care România are încheiate
convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă,
care prevăd scutirea de orice legalizare.
Concurenţă
Ordinul nr.
238/2015 privind punerea în aplicare a Instrucţiunilor pentru modificarea şi
completarea Instrucţiunilor privind condiţiile şi criteriile de aplicare a unei
politici de clemenţă potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din Legea
concurenţei nr. 21/1996, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui
Consiliului Concurenţei nr. 300/2009, Consiliul Concurenţei, În vigoare de la
09.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 403 din 09.06.2015
Diverse
Legea nr.
133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic,
Parlamentul României, În vigoare de la 13.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 411 din 10.06.2015
Proceduri
judiciare
Decizia nr.
10/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova,
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Încheierea din 9 februarie 2015,
dată în Dosarul nr. 11.491/63/2013, prin care solicită pronunţarea unei
hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând modalitatea de
interpretare a dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi (6) din Codul penal, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 04.06.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 04.06.2015.
În interpretarea
dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi (6) din Codul penal stabileşte că, în
ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracţiunea
care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este
îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv
condiţia tipicităţii.
Decizia nr.
9/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia I penală, prin Încheierea din 21 ianuarie 2015 pronunţată în Dosarul nr.
9.018/4/2014 (număr în format vechi 3.969/2014), Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 09.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 406 din 09.06.2015.
1. în aplicarea
dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză
sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare;
2. încheierea unui acord de
mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator poate interveni în tot cursul procesului penal, până la
rămânerea definitivă a hotărârii penale.
Decizia nr.
13/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia I penală - prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea chestiunii de drept în sensul de a se stabili dacă în
aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a
Curţii Constituţionale, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o
infracţiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată,
printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă cu suspendarea condiţionată a
executării, care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte
condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi,
respectiv, o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea
penală mai favorabilă este legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în
urma revocării suspendării condiţionate, se realizează potrivit dispoziţiilor
art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal
anterior sau conform dispoziţiilor art. 96 alin. (5) raportat la art. 44 alin.
(2) din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediară, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 10.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 410 din 10.06.2015.
Stabileşte că în aplicarea dispoziţiilor
art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale,
în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care,
potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă,
o pedeapsă cu suspendarea condiţionată a executării care, conform art. 41 alin.
(1) din Codul penal, nu îndeplineşte condiţiile pentru a constitui primul
termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o infracţiune săvârşită în
termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este legea nouă,
stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate,
se realizează potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la
art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior.
Decizia nr.
12/2015 privind examinarea sesizării formulate în temeiul art. 475 din Codul de
procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, prin
Încheierea din data de 10 februarie 2015, în Dosarul nr. 2.635/93/2014
(4.246/2014), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea în principiu a problemei de drept, respectiv dacă, în aplicarea art.
6 alin. (1) din Codul penal, cu privire la o pedeapsă definitivă pentru o
infracţiune care a produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului penal
anterior, pentru determinarea maximului special prevăzut de legea nouă urmează
să se reţină cauza de majorare a pedepsei prevăzute de art. 309 din Codul
penal, chiar dacă prejudiciul produs prin respectiva infracţiune nu depăşeşte
pragul prevăzut de art. 183 din Codul penal, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 10.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 409 din 10.06.2015
În interpretarea
dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în cazul pedepselor definitive
pentru infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului
penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de legea nouă se
realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric
prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a
infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.
Decizia nr.
361/2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
218-222 şi art. 241 alin. (11) lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea
Constituţională, În vigoare de la 12.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 419 din 12.06.2015
Constată că dispoziţiile
art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale
„Faţă de dispoziţiile
constituţionale la care s-a făcut referire, Curtea constată că normele
procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală "Durata arestului la
domiciliu", prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care
poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de cameră
preliminară şi de judecată în primă instanţă, sunt neconstituţionale, de vreme
ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade
nelimitate de timp, pe cale de consecinţă fiind restrâns, în mod nelimitat
temporal, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de
conţinutul acestei măsuri. Aşa încât, potrivit standardelor de constituţionalitate
anterior arătate, Curtea constată că o asemenea restrângere este
neconstituţională, întrucât încalcă principiul proporţionalităţii, afectând
substanţa drepturilor fundamentale vizate, nerezumându-se la restrângerea
exerciţiului acestora.
27. În acest context, Curtea
reţine Hotărârea din 28 martie 2000, pronunţată în Cauza Baranowski împotriva
Poloniei (paragraful 56), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
statuat că practica prin care, datorită unei lacune legislative, o persoană
este deţinută pentru o perioadă nedeterminată este în contradicţie cu
principiul securităţii raporturilor juridice.
28. Curtea observă, de
asemenea, că o altă instanţă constituţională, respectiv Curtea Constituţională
a Federaţiei Ruse, pronunţându-se prin Hotărârea nr. 27 - Đź din 6 decembrie
2011 cu privire la nereglementarea în Codul de procedură penală a termenelor
pentru care poate fi dispus arestul la domiciliu, a procedurii de stabilire şi
prelungire a acestei măsuri, a stabilit că "noţiunea de «privare de
libertate» are o semnificaţie autonomă, implicând faptul că orice măsură legală
care în fapt se traduce printr-o privare de libertate trebuie să respecte
criteriile de legalitate stabilite prin art. 22 din Constituţie şi art. 5 din
Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Nimeni nu poate fi supus restrângerii drepturilor pentru un termen nedefinit
sau exagerat de lung. Legiuitorul trebuie să stabilească termene clare şi
rezonabile pentru restrângerile permise de lege a drepturilor şi libertăţilor.
[...] Arestul la domiciliu este o măsură de restrângere a drepturilor care
implică izolarea persoanei, fapt care obligă legiuitorul să stabilească prin
lege o perioadă care să fie în acord cu principiile justiţiei şi echităţii,
pentru a exclude posibilitatea arbitrariului şi a restrângerilor
disproporţionate a libertăţii." Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse a
constatat, totodată, că atât detenţia, cât şi arestul la domiciliu implică
şederea obligatorie într-un spaţiu limitat, izolarea de societate, încetarea
îndeplinirii îndatoririlor oficiale sau de muncă, imposibilitatea de a circula
liber şi de a lua legătura cu diferite categorii de persoane, restrângând
nemijlocit însuşi dreptul la libertate, nu doar condiţiile de realizare a
acestuia şi, de asemenea, a reţinut că "Principiul egalităţii juridice
impune cerinţe de certitudine formală, precizie, claritate, lipsă de
ambiguitate a normelor legale, precum şi coordonarea acestora, pentru o
înţelegere şi interpretare uniformă a legii. Codul de procedură penală nu
indică termenul arestului la domiciliu şi nici procedura de stabilire şi
prelungire a sa. [...] În absenţa bazei legale pentru modificarea măsurii
arestului la domiciliu, aceasta poate depăşi termenele maxime stabilite pentru
detenţie. Aşadar, persoanele care respectă condiţiile arestului la domiciliu,
fără a atrage luarea în privinţa lor a măsurii mai aspre a detenţiei, sunt puse
într-o poziţie mai precară decât cele care au eludat aceste condiţii, fapt ce încalcă
principiul constituţional al dreptăţii. Mai mult, arestul la domiciliu poate
depăşi nu doar termenul-limită al detenţiei stabilit de art. 109, ci şi durata
pedepsei stabilită de instanţă pentru infracţiunea comisă, ceea ce încalcă
principiul prezumpţiei de nevinovăţie prevăzut la art. 49 din Constituţie, care
implică faptul că, până când sentinţa pronunţată nu devine aplicabilă,
suspectului sau acuzatului nu i se pot impune restricţii comparabile, ca termen
şi severitate, cu pedeapsa penală."
Comentarii