Treceți la conținutul principal

Contract Management

By Mikhail Pavstyuk, https://unsplash.com/
Lucrurile despre care scriu in continuare nu sunt chiar treaba de jurist. Prin lumea civilizata este descrisa ca o activitate manageriala, uneori cu un manager responsabil in mod special de aceasta daca e o organizatie mai mare:Contract Management. Insa trebuie sa o recunoatem raportat la realitatile din Romania, treburile despre care voi vorbi in continuare sunt facute de jurist sau avocat.

Cand va ocupati de un contract trebuie sa aveti in vedere urmatoarele pobleme:

1. Marea problema este cea a definirii clare a asteptarilor de la acel contract. Nu rar se întâmplă ca un client să ceară "Vreau un contract de .....". Desigur experienţa în încheierea unor anumite tipuri de contracte şi o anumită relaţie constantă cu acel client permite să "ghiciţi" despre ce vorba. Dar nu întotdeauna se întâmplă aşa. Mai bine întrebaţi şi investigaţi pentru a afla în mod clar ce se aşteaptă de la acel contract în sens economic. Numai un exemplu des întâlnit în practică: mai importantă decât securitatea juridică a contractului este în multe cazuri "optimizarea fiscală". Aşa că  cel mai bun contract în astfel de cazuri nu este cel care oferă maximul de securitate juridică părţilor, ci cel care care corepunde unor operaţiuni economice care descriu cea mai bună soluţie fiscală.
2. Am spus la început că juriştii sunt implicaţi în mai mult decât e în general normal? Asta nu înseamnă că sunt întotdeauna implicaţi atât cât ar trebui. În multe cazuri negocierile încep fără jurişti, pe supoziţia că se discută despre un anume contract (uneori greşit) insistându-se pe aspecte peste care s-ar putea trece cu uşurinţă. Dacă ar fi fost implicat un jurist de la început. Când în sfârşit este implicat şi un jurist să facă contractul toate aceste negocieri sunt greu de refăcut,  conducând la contracte nesatisfăcătoare pentru părţi.
3. Ca o consecinţă, nu forţaţi negocierile. Poate fi cazul să le luaţi de la capăt cum am văzut la punctul anterior. Dacă vă grăbiţi să încheiaţi un contract, oricum, ocazia de a valorifica o nouă abordare a problemei se va pierde.
4. Nu uitaţi să discutaţi cu cei care sunt direct implicaţi în executarea contractului. Contractele sunt făcute să fie executate de oameni în situaţii concrete. Care s-ar putea să facă tot ceea ce ştiu ei în mod practic să facă în loc să ţină seama de contractul întocmit de un jurist, fie el şi impecabil construit în logică juridică.
5. Poate cel mai important dintre toate lucrurile: părţile dintr-un contract nu sunt nişte adversari, ci nişte viitori parteneri de afaceri. Obstineţa de a include garanţii, penalităţi şi alte clauze de acest gen nu strică, dar mult mai important e ca un contract să funcţioneze ca un instrument al afacerii. Adică să existe puncte de control în care să se poată verifica executarea contractului, cu opţiuni de remediere a ceea ce se poate remedia sau de ieşire din contract la un moment la care daunele sunt mici. Oamenii fac contracte ca să facă afaceri nu să execute garanţii şi penalităţi.
6.  Ca imediată consecinţă, trebuie identificat exact ce se poate întâmpla în executarea contractului, care sunt riscurile reale.
7. Lasaţi loc de apreciere pentru viitor. Condiţiile afacerii se pot schimba în timp, dar afacerea trebuie să funcţioneze. Încercaţi să prevedeţi ce se poate schimba în viitor.
8. Limbajul contractului şi modul de formulare trebuie să fie pentru cei care-l aplică, nu pentru avocaţi. Dacă oamenii implicaţi nu înţeleg din contract ce au de făcut, cel mai probabil îl vor ignora.
9. Vorbeam mai sus de importanţa de a insista pe puncte de control în executarea contractului. În legătură cu acestea trebuie identificat şi faptul dacă este realist să presupunem că organizaţia care este implicată în contract chiar are capacitatea de a utiliza aceste puncte de control. O organizaţie cu personal puţin, implicat în rezolvarea  a mai multe taskuri deodată, probabil nu va verifica în realitate ceea ce descrieţi a fi esenţial de verificat prin dispoziţiile contractuale. Adaptaţi aceste puncte de control la realitatea organizaţiei.
10. În fine, nu uitaţi să întrebaţi de experienţe trecute fie în relaţia cu acelaşi contractant, fie chiar şi în relaţia cu un alt contractant, dar în legătură cu acelaşi tip de afacere. În mod sigur se vor dezvălui câteva lucruri extrem de importante despre modul cum trebuie construit contractul.

Zece cât cele zece porunci.....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Big Mac... dar nu cu carne de pui

 Ținând seama de notorietatea mărcii este interesant cazul  T-58/23 soluționat recent de instanțele europene, după parcurgerea tuturor etapelor de jurisdicție. O companie irlandeză    Supermac’s, a cerut înregistrarea mărcii Big Mac inclusiv pentru produse de tip hamburger. Cum e ușor de presupus,  McDonald’s International Property Company, Ltd., deținătorul mărcii Big Mac, s-a opus la această cerere. În final, însă, instanțele europene au reținut că opoziția nu este întemeiată în ce privește produsele conținând carne de pui, pentru că, deținătorul mărcii nu a făcut dovada că ar fi utilizat această marcă pentru produse din carne de pui. Iată că până și o marcă extrem de cunoscută precum Big Mac trebuie să treacă testul utilizării efective pentru a putea fi invocată protecția legală. 

Studiu de caz: GDPR si acuzele aduse d-lui Simion și AUR

  Legat de campania cu casele la preț abordabil făcute de partidul AUR, campanie în care se folosește intensiv imaginea d-lui George Simion, liderul partidului, au apărut din cei care acuză că această campanie ar avea aspecte ilegale din punct de vedere al GDPR. Ne place sau nu ne place legislația din România, ne place sau nu ne place partidul AUR (sau liderul acestuia), trebuie să fim atenți la ce spun textele legale. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)  a fost făcute de politicieni astfel încât să fie permisivă cu partidele politice raportat la prelucrarea datelor.  „Art. 9. -   (1) În vederea asigurării proporţionalităţii ...

CJUE - Speță privind TVA din România

Photo by Giorgio Trovato on Unsplash În cauza C‑527/23 CJUE a soluționat o întrebare preliminară venită de la Tribunalul Prahova pe o speță legată de deducerea TVA. Weatherford Atlas Gip a preluat, prin intermediul fuziunii prin absorbție, societatea Foserco SA, o societate de drept român, inclusiv drepturile și obligațiile acesteia. Obiectul de activitate al Foserco consta în prestarea de servicii anexe extracției petrolului și gazelor naturale. În 2015 și în 2016, Foserco prestase servicii de forare în România către doi clienți, respectiv OMV Petrom și Petrofarc. Pentru prestarea acestor servicii, Foserco achiziționase de la societăți din cadrul grupului Weatherford servicii administrative generale, respectiv, printre altele, servicii IT, de resurse umane, servicii de marketing, servicii contabile și legale. Aceste servicii administrative generale erau prestate de entități stabilite în afara României și se recurgea la taxarea inversă pentru a calcula TVA‑ul aplicabil serviciilor men...