Hotărârea nr.
487/2015 pentru modificarea alin. (5) al art. 8 din Normele metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de
mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013, Guvernul
României, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 496 din 07.07.2015
Conform noilor dispoziţii la
cererea de restituire se anexează următoarele documente:
a) copia cărţii de
identitate a vehiculului având menţiunea scoaterii definitive din România sau o
adeverinţă care atestă radierea din circulaţie, ca urmare a scoaterii
definitive din România, emisă de serviciul public comunitar regim permise de
conducere şi înmatriculare a vehiculelor care a efectuat radierea;
b) factura/contractul de
vânzare-cumpărare sau declaraţia vamală de export, după caz, în original şi
copie.
Decizia nr.
363/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea
evaziunii fiscale, Curtea Constituţională, În vigoare de la 06.07.2015, Publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 495 din 06.07.2015
Constată că dispoziţiile
art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
sunt neconstituţionale.
„Potrivit dispoziţiilor art.
6 din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de
zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu
reţinere la sursă, însă nici în cuprinsul acestui articol, nici în cuprinsul
legii menţionate sau al altor acte normative, noţiunea de "impozite sau
contribuţii cu reţinere la sursă" nu este definită. Însă, prin normele
infralegale, care au menirea de a aproba modelul şi conţinutul formularelor
utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, sunt
inventariate impozitele şi contribuţiile colectate prin reţinere la sursă, iar
impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal sau impozitul pe alte venituri ale persoanelor fizice este
menţionat ca un impozit cu reţinere la sursă. Aşadar, Curtea reţine că obiectul
material al infracţiunii nu este configurat prin lege, ci printr-un act
administrativ de aplicare a legii al cărui obiect de reglementare vizează, în
realitate, un domeniu distinct, respectiv aprobarea modelului şi conţinutului
unor formulare. Or, în ipoteza infracţiunilor, inclusiv a celor reglementate în
domeniul fiscal, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc
obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să
poată fi identificat cu uşurinţă prin trimiterea la un alt act normativ de rang
legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii
existenţei/inexistenţei infracţiunii.
Raportând cele prezentate
mai sus la speţa de faţă, Curtea constată că legiuitorul şi-a respectat numai
din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca
prin conţinutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate şi
precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină o lipsă de
previzibilitate a acestuia. Aşa fiind, textul supus controlului de
constituţionalitate nu respectă condiţiile de calitate a legii, respectiv din
modul de definire a infracţiunii prevăzute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu
poate fi determinată noţiunea de "impozit cu reţinere la sursă",
astfel că destinatarul normei nu poate să îşi ordoneze conduita, în funcţie de
ipoteza normativă a legii.”
Ordinul nr.
775/2015 pentru completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
2.157/2006 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor
nerezidenţi care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, Ministerul
Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 498 din 07.07.2015
Competenţa de înregistrare
fiscală şi, după caz, de executare silită a taxelor datorate - potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi
exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare - de contribuabilii
nerezidenţi persoane juridice care nu au pe teritoriul României un sediu
permanent şi care organizează şi exploatează activitatea de jocuri de noroc în
România, revine Administraţiei fiscale pentru contribuabili nerezidenţi din
cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.
Ordinul nr.
773/2015 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2015 a
operatorilor economici şi pentru modificarea unor reglementări contabile, Ministerul
Finanţelor Publice – MFP, În vigoare de la 09.07.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 509 din 09.07.2015
Societăţi
Legea nr.
152/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
înregistrării în registrul comerţului, Parlamentul României, În vigoare de la
16.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 13.07.2015
Modificările la Legea 26/1990 privind registrul comerţului
privesc implementarea sistemului european interconectat de registru al
comerţului. Prin urmare agenţii economici vor primi în viitor şi un număr de
identificare european EUID.
O modificare importantă este
în legătură cu înregistrările privind sucursalele persoanelor juridice străine
în România
„Art.24
(1) Persoanele juridice cu
sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România trebuie să
ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerţului de la sediul
fiecărei sucursale.
(2) Cererea va cuprinde
următoarele:
a) denumirea persoanei
juridice din străinătate şi forma juridică, precum şi denumirea sucursalei,
dacă este diferită de cea a persoanei juridice;
b) registrul în care este
înmatriculată persoana juridică din străinătate, numărul de înmatriculare şi,
după caz, identificatorul unic la nivel european (EUID);
c) sediul social;
d) obiectul de activitate al
sucursalei;
e) numele şi calitatea
reprezentanţilor persoanei juridice din străinătate şi ale celor care se ocupă
nemijlocit de activitatea sucursalei, cu precizarea dacă puterile ce li s-au
conferit urmează a fi exercitate împreună sau separat;
f) în cazul sucursalelor
persoanelor juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene
sau state participante la Spaţiul Economic European, se va menţiona şi legea
naţională aplicabilă persoanei juridice.
(3) La registrul comerţului
de la sediul sucursalei se depun:
a) actul constitutiv şi
statutul persoanei juridice din străinătate, dacă sunt conţinute în documente
separate, împreună cu toate modificările acestor documente sau actul
constitutiv actualizat, în traducere certificată;
b) documente care să ateste
sediul social al persoanei juridice din străinătate, obiectul de activitate al
acesteia şi, cel puţin anual, valoarea capitalului subscris, în cazul
sucursalelor persoanei juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii
Europene sau state participante la Spaţiul Economic European, dacă aceste
informaţii nu sunt incluse în documentele prevăzute la lit. a);
c) un certificat, în traducere
certificată, de la registrul în care este înmatriculată persoana juridică din
străinătate, care să ateste existenţa societăţii;
d) anual, situaţiile
financiare ale persoanei juridice din străinătate, aprobate, verificate şi
publicate potrivit legislaţiei statului în care aceasta are sediul social, care
vor fi supuse aceloraşi formalităţi de publicitate prevăzute pentru situaţiile
financiare ale societăţilor persoane juridice române;
e) situaţiile financiare ale
persoanei juridice din străinătate, aşa cum sunt ele întocmite, auditate şi
publicate în conformitate cu legislaţia statului membru care guvernează
persoana juridică din străinătate, în cazul în care persoana juridică din
străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat
membru al Uniunii Europene;
f) situaţiile financiare ale
operatorului economic din străinătate, aşa cum sunt acestea întocmite, auditate
şi publicate în conformitate cu legea din România, cu excepţia cazului în care
legea care guvernează persoana juridică din străinătate prevede reguli
contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană, în cazul în
care persoana juridică din străinătate care deschide o sucursală în România nu
este guvernată de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spaţiului
Economic European;
g) dovada sediului
sucursalei.
(4) Dacă este cazul se
înregistrează menţiuni referitoare la:
a) deschiderea şi încetarea
unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvenţă asupra persoanei
juridice din străinătate;
b) dizolvarea, deschiderea
lichidării persoanei juridice din străinătate, numele şi puterile
lichidatorilor, finalizarea lichidării;
c) închiderea sucursalei şi
radierea acesteia din registrul comerţului.
(5) Oficiul registrului
comerţului primeşte, prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului,
informaţiile şi documentele privind deschiderea şi încetarea oricărei proceduri
de dizolvare, lichidare sau de insolvenţă a persoanei juridice din statul
membru al Uniunii Europene, precum şi privind radierea acesteia din registru,
în vederea înregistrării din oficiu a acestora, cu titlul gratuit, în registrul
comerţului, în care sunt înregistrate la sucursalele deschise de aceasta.
(6) Oficiul registrului
comerţului transmite, prin intermediul sistemului de interconectare a
registrelor comerţului, cu titlu gratuit, informaţiile şi documentele prevăzute
la alin. (5) privitoare la persoanele juridice înregistrate în România şi care
au înfiinţate sucursale în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea
înregistrării acestor date în registrul comerţului.
(7) În cazul în care
persoana juridică din statul membru al Uniunii Europene a fost radiată din
registru, oficiul registrului comerţului radiază, din oficiu, cu titlu gratuit,
sucursalele acesteia, imediat ce a primit informaţiile şi documentele potrivit
prevederilor alin. (5).
(8) Prevederile alin. (7) nu
se aplică sucursalelor persoanelor juridice din statul membru al Uniunii
Europene care au fost radiate din registru ca o consecinţă a unei modificări a
formei juridice a entităţii în cauză, a unei fuziuni sau divizări ori a unui
transfer transfrontalier al sediului social.
(9) Dacă o persoană juridică
cu sediul social în străinătate înfiinţează mai multe sucursale în ţară,
documentele prevăzute la alin. (3) şi (4) se depun numai la una dintre
sucursale, la alegerea societăţii, la oficiul registrului comerţului în care
sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care este registrul prin
care se asigură formalităţile de publicitate.
(10) Formalităţile de
publicitate prevăzute de prezentul articol sunt efectuate de reprezentantul
sucursalei, prevăzut la alin. (2) lit. e)."
S-a adăugat ca motiv de
dizolvare din oficiu al societăţilor motivul „societatea nu şi-a depus
situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale
consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de
întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;”
De asemenea, sunt modificări
privind executarea garanţiilor reale în
legătură cu părţile sociale şi acţiunile, sau privind procedurile de lichidare.
Asigurări
Legea nr.
191/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind
asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de
teren şi inundaţiilor, Parlamentul României, În vigoare de la 09.07.2015, Publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 494 din 06.07.2015
Societăţile de
asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot
încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în
prealabil o asigurare obligatorie PAD.
Muncă, protecţie
socială, calificări
Legea nr.
192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice,
Parlamentul
României, În vigoare de la 11.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 504 din 08.07.2015
(1) Pensionarii sistemului
public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit
legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi
în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit
legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri
de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit
legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste
perioade, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele
în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de
muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;
b) cu 25% pentru perioadele
în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a
de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.
(2) Prevederile alin. (1) se
aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei
de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au
beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr.
154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta
lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în
condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.
(3) În cazul persoanelor
prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la
data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării
rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului
mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege,
corespunzătoare fiecărei situaţii.
(4) În situaţia în care, în
urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai
mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau
cuvenit la data recalculării.
(5) Recalcularea prevăzută
la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de
1 ianuarie 2016.
(6) Drepturile de pensie
recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1
ianuarie 2016."
Transporturi
Decizia nr.
9/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul
Poporului privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în
vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate
neregulamentar, constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute de Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 15.07.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 526 din 15.07.2015
În interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art.
135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin.
(2) lit. d) şi alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr.
195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în
ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă,
prevăzută de art. 64 şi art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale
consiliilor locale.
Proceduri judiciare
Ordinul nr.
64/2015 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în scopul asigurării
exercitării dreptului de a consulta dosarul penal, Ministerul Afacerilor Interne
– MAI, În vigoare de la 07.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
500 din 07.07.2015
Decizia nr.
11/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 19
iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 612/122/2013, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 08.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 501 din 08.07.2015
În interpretarea
dispoziţiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 63 alin. (5) lit.
e) şi art. 115 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 19 alin.
(1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia
prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
art. 123 alin. (5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a
ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise
de autorităţile administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare.
Decizia nr.
380/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de
interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma "la data
întocmirii raportului de expertiză" cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin.
(2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate
publică, Curtea Constituţională, În vigoare de la 15.07.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 527 din 15.07.2015
Constată că prevederile art.
22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional,
judeţean şi local, raportate la sintagma "la data întocmirii raportului de
expertiză" cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr.
33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt
neconstituţionale.
Comentarii