Muncă, protecţie socială, calificări
Legea nr. 151/2015 privind procedura
insolvenţei persoanelor fizice, Parlamentul României
În vigoare de la 26.12.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 26.06.2015
Insolvenţă este acea stare a patrimoniului debitorului
care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru
plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului
se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la
data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori.
Prezumţia este relativă.
Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică
debitorului persoană fizică ale cărei obligaţii nu rezultă din exploatarea de
către acesta a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil, şi care:
a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de
cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România;
b) este în stare de insolvenţă, în sensul art. 3 pct. 12,
şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum
12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu
menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe
care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin
considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate
sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi
expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta;
c) cuantumul total al obligaţiilor sale scadente este cel
puţin egal cu valoarea-prag.
Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor
scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de
deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor
sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; aceasta este
de 15 salarii minime pe economie
Debitorul aflat în stare de insolvenţă, în sensul legii,
poate depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii
insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor.
În cazul în care debitorul consideră că situaţia sa
financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu
poate fi elaborat şi pus în executare, acesta poate solicita direct instanţei
judecătoreşti competente deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin
lichidare de active.
Legea nr. 154/2015 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia
maternităţii la locurile de muncă, Parlamentul României,În vigoare de la
25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 445 din 22.06.2015
Concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de
zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în
cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de
care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra
rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor
de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea
în muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de
urgenţă.
Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca,
printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de
lucru al salariatei în cursul sararcinii, să fie evitată expunerea acesteia la
riscurile evidenţiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a
medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
Concediu de risc maternal se acordă după cum urmează:
a) înainte de data solicitării concediului de
maternitate, stabilit potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu
modificările şi completările ulterioare,;
b) după data revenirii din concediul de lăuzie
obligatoriu în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru
creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în
cazul copilului cu dizabilităţi, până la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime
sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul
de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în
acest sens.
In baza recomandării medicului de familie, salariata
gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate,
a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale
de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale.
Angajatorii au obligaţia să le informeze permanent pe
salariate, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, o perioadă de 6 luni, în
fiecare din unităţile pe care le deţin, asupra drepturilor pe care acestea le
au în ceea ce priveşte respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
de la intrarea în vigoare a actelor normative care statuează drepturile
respective.
Legea nr. 155/2015 pentru modificarea Legii
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Parlamentul României, În
vigoare de la 25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din
22.06.2015
Persoanelor
care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au
realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiţii de
muncă li se reduce vârsta de pensionare conform unui algoritm până la o
reducere de 13 ani cei care au un stagiu de cotizare de 26 de ani sau mai mult.
Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a
de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în
condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu
excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor legii, sunt
încadrate în condiţii speciale.
Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de
muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activităţile care, conform legii), sunt
încadrate în condiţii speciale, constituie stagii de cotizare în condiţii
speciale, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în
cadrul prestării de servicii transnaţionale, Guvernul României, În vigoare de
la 30.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 476 din 30.06.2015
Salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul
prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea
aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin acte cu
putere de lege, acte administrative prin convenţii colective sau sentinţe
arbitrale de generală aplicare valabile în statul membru al Uniunii Europene,
al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, pe al cărui
teritoriu sunt prestate serviciile, cu privire la:
a) durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a
repausului periodic;
b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
c) salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii
suplimentare;
d) condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor, în
special de către agenţii de muncă temporară;
e) sănătatea şi securitatea în muncă;
f) măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă
pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi
pentru copii şi tineri;
g) egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei,
precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.
Personalului angajatorilor stabiliţi pe teritoriul
României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional, fiind trimis
să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru al
Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul
Confederaţiei Elveţiene i se aplică prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi
beneficiază de drepturile prevăzute la art. 44 alin. (2) din acelaşi act
normativ. Adic2 „Salariatul delegat are
dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizaţie
de delegare, in condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de
munca aplicabil.”
Financiar-fiscal
Ordinul nr. 1301/2015 privind modificarea
şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală nr. 2.365/2014 pentru aprobarea Procedurii privind
recalcularea plăţilor anticipate cu titlu de impozit, Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 22.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 445 din 22.06.2015
În cazul rezilierii, în cursul anului fiscal 2015, a
contractelor încheiate între părţi, în care chiria reprezintă echivalentul în
lei al unei sume în valută, începând cu 1 iunie 2015 organul fiscal competent
recalculează plăţile anticipate, stabilite potrivit prevederilor art. 82 alin.
(1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la
cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative.
Proprietate imobiliară
Legea nr. 150/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, Parlamentul
României, În vigoare de la 28.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 459 din 25.06.2015
Noile norme vin să reglementeze probleme ridicate de
înregistrarea sistematică (din oficiu) a proprietăţilor imobiliare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România,
precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din
România, Guvernul României, În vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 468 din 29.06.2015
În situaţia în care, după solicitarea documentelor
necesare stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor care fac obiectul
cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, dosarele de despăgubire nu se
completează cu informaţiile solicitate, se prezumă următoarele:
a) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive
în intravilanul localităţilor de tip urban şi pe care existau construcţii, o
suprafaţă de până la 1.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii;
b) în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive
în intravilanul localităţilor de tip rural şi pe care existau construcţii, o
suprafaţă de până la 3.000 mp avea categoria de folosinţă curţi şi construcţii.
Pentru suprafeţele care excedează limitelor prevăzute mai
sus şi pentru care, pe baza documentelor existente, nu se poate stabili dacă se
încadrează în suprafaţa maximă prevăzută de lege, la propunerea Secretariatului
Comisiei Naţionale, Comisia Naţională invalidează deciziile entităţilor
învestite de lege, cu excepţia celor emise în baza unor hotărâri judecătoreşti
irevocabile/definitive prin care instanţele au stabilit existenţa şi întinderea
dreptului.
În cazul în care, prin documentele existente în dosarul
de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct
de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri,
se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp. Evaluarea se
face prin aplicarea valorii minime din grila notarială aplicabilă spaţiilor de
locuit din zona respectivă.
Legea nr. 170/2015 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de
urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, Parlamentul României,În vigoare
de la 04.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din
01.07.2015
„Art.30
(1) Începerea
lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi, de modificare a celor
existente şi/sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi punerea lor în
funcţiune se fac numai după obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate
la incendiu, după caz.
… (5) Nerespectarea cerinţelor care au stat la baza
emiterii avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, prevăzute în
normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu,
atrage sancţionarea conform legii şi pierderea valabilităţii avizului sau
autorizaţiei de securitate la incendiu.
(6) Litigiile generate de emiterea şi pierderea
valabilităţii avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu se
soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare.
(7) În situaţia în care se constată pierderea
valabilităţii avizului de securitate la incendiu ori lucrările de construcţii
au început fără acest document, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă
informează autoritatea care a emis autorizaţia de construire, respectiv
structurile competente ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru a
dispune măsurile prevăzute de lege.
(8) Pierderea valabilităţii autorizaţiei de securitate la
incendiu şi încălcarea gravă a cerinţei securitate la incendiu care impune
oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor se comunică
la registrul comerţului, prefectului şi instituţiilor publice interesate, în
cel mult 48 de ore.»
Art. 301.
(1) La recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii
aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din
categoria de importanţă excepţională sau deosebită, de producţie şi/sau
depozitare cu suprafeţe desfăşurate de peste 5.000 mp şi risc mare sau foarte
mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafaţa desfăşurată de peste 2.500
mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme,
clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare,
spitalelor, căminelor pentru copii şi bătrâni sau altor clădiri destinate
persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi să solicite
în scris şi să includă în comisia de recepţie, în calitate de membru, o
persoană desemnată de inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.
(2) Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea
măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în documentaţia de execuţie fără
de care recepţia nu este acceptată.
(3) Obligaţia prevăzută la art. 30 alin. (2) privind
autorizaţia de securitate la incendiu trebuie îndeplinită după admiterea
recepţiei la terminarea lucrărilor şi remedierea tuturor neconformităţilor.”
Legea nr. 180/2015 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, Parlamentul României, În
vigoare de la 04.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din
01.07.2015
Şi lucrările de instalaţii agent termic (inclusiv
contorizare) pot fi cuprinse în programele de îmbunătăţire a performanţei
energetice a blocurilor.
Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, Parlamentul
României, Va intra în vigoare de la 31.08.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 484 din 02.07.2015
Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări
suplimentare faţă de documentaţia tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor
erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de
proiect şi proiectanţii pe specialităţi, persoane fizice sau juridice, în
solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului
şi/sau a beneficiarului în baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de un
expert tehnic atestat.
Mediu
Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi
completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Parlamentul
României, Va intra în vigoare de la 24.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 453 din 24.06.2015
Piaţa de capital
Regulamentul nr. 8/2015 privind agenţii
pentru servicii de investiţii financiare, agenţii delegaţi şi pentru
modificarea şi completarea Regulamentului nr. 32/2006 privind serviciile de
investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare nr. 121/2006, Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF, În
vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 din
29.06.2015
Diverse
Ordinul nr. 88/2015 pentru aprobarea
contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice la clienţii casnici şi
noncasnici ai furnizorilor de ultimă instanţă, a condiţiilor generale pentru
furnizarea energiei electrice la clienţii finali ai furnizorilor de ultimă
instanţă, a modelului facturii de energie electrică şi a modelului convenţiei
de consum energie electrică, utilizate de furnizorii de ultimă instanţă, Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE,În vigoare de la
01.07.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 451 din 24.06.2015
În termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a
prezentului ordin, furnizorii de ultimă instanţă comunică clienţilor proprii,
în vederea semnării, contractele de furnizare a energiei electrice emise în
temeiul prezentului ordin, care au ca efect încetarea valabilităţii
contractelor de furnizare a energiei electrice încheiate în temeiul
contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice aprobate prin Decizia
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.
57/1999, cu modificările ulterioare.
Proceduri judiciare
Decizia nr. 10/2015 privind examinarea
sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ
şi fiscal, prin Încheierea din 11 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr.
7.752/101/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la
interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 25.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 458 din 25.06.2015
Dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se
interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin
care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ
produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în
temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare,
sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor
judecătoreşti.
Decizia nr. 7/2015 privind examinarea
sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în vederea
pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare
a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 17 alin. 3 din Decretul
nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat (Decretul nr.
167/1958), raportate la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect
acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 230/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
71/2009), în sensul dacă introducerea acţiunii pentru debitul principal şi
plăţile voluntare, eşalonate în temeiul unui act normativ, efectuate în baza
unui titlu executoriu, întrerup sau nu termenul de prescripţie a dreptului
material la acţiune şi pentru drepturile accesorii debitului principal, termen
ce a început să curgă de la data scadenţei dreptului principal, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare de la 26.06.2015, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 461 din 26.06.2015
Plăţile voluntare eşalonate în temeiul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri
executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din
sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în
baza unui titlu executoriu nu întrerup termenul de prescripţie a dreptului
material la acţiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii
penalizatoare.
Decizia nr. 15/2015 privind examinarea
sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 6.638/101/2014,
prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de
principiu a problemei de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În
vigoare de la 24.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din
24.06.2015
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în
Dosarul nr. 6.638/101/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri
prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă: "În
interpretarea şi aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului
din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în
cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri
privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană şi a art.
144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare:
După transferarea persoanei condamnate în străinătate, în
vederea continuării executării pedepsei în România, perioada considerată ca
executată de statul de condamnare (pe baza muncii prestate şi a bunei conduite)
trebuie avută în vedere de statul de executare?
În caz afirmativ, perioada considerată ca executată de
statul de condamnare trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută sau trebuie
recunoscută ca parte din durata pedepsei ce poate fi considerată ca executată
pe baza muncii prestate, în sensul art. 100 din noul Cod penal (art. 59 din
vechiul Cod penal)?".
În aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a
Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii
reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art. 144
alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, stabileşte că:
După transferarea persoanei condamnate de autorităţile
judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România,
durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza
muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea
persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din
pedeapsa ce se execută în România.
Decizia nr. 18/2015 privind Examinarea
sesizării formulate de Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de
contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 27 februarie 2015,
pronunţată în Dosarul nr. 3.786/115/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
ÎCCJ, În vigoare de la 29.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
469 din 29.06.2015
Dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu
executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Legea
nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare
Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2015 pentru
modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Guvernul
României, În vigoare de la 30.06.2015, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 473 din 30.06.2015
În tot cursul procedurii de cameră preliminară,
judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai
târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea
măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au
apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri. Dispoziţiile
alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin
încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă
temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a
măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut
temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.
În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi
luat pe o durată de cel mult 30 de zile.
Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul
urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au
determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire
neputând să depăşească 30 de zile.
Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare
în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat
săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul
care efectuează sau supraveghează urmărirea penală
Decizia nr. 22/2015 privind examinarea
sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj prin care se solicită
pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei
de drept vizând "interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 466 alin.
(1) din Codul de procedură penală, în sensul de a se stabili dacă instituţia
redeschiderii procesului penal este aplicabilă doar proceselor în care a avut
loc o soluţionare pe fond a cauzei (judecata în primă instanţă şi în calea ordinară
de atac) sau şi celor care au avut ca obiect soluţionarea unor căi
extraordinare de atac (contestaţii în anulare, revizuire) ori alte cereri, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ,În vigoare de la 02.07.2015, Publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 486 din 02.07.2015
Stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, obiectul
cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a
persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care
s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării
pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de
atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în
anulare ori revizuirii.
Comentarii