Treceți la conținutul principal

Utilizarea dronelor si datele personale

photo By Jeff Hopper, https://unsplash.com/
În 16 iunie 2015 au fost publicate recomandările europene privind utilizarea dronelor raportat la problema protecţiei datelor personale. E un document cu multe recomandări în direcţia statelor în sensul ca acestea să reglementeze mai strict utilizarea dronelor, proceduri de înregistrare, etc. Birocraţii nu pot emite decât soluţii birocratice la probleme.

Totuşi câteva recomandări sunt de bun simţ chiar în lumina reglementărilor actuale.

În primul rând în cazul utilizării dronelor pentru culegerea de informaţii se observă că mijloacele obişnuite de avertizare prin semnalizare sunt puţin eficiente. De aceea ca regulă generală, în afara zonelor publice, utilizarea dronelor trebuie făcută numai sub condiţia ca persoanele implicate să fie în mod direct şi individual implicate. Ca exemplu este dată situaţia în care un agent imobiliar doreşte să filmeze o proprietate pentru a o prezenta ulterior celor interesaţi acesta va trebui să avertizeze individual şi concret proprietarii vecini asupra acestui lucru.

În zonele publice trebuie puse marcaje care să anunţe că zona este supravegheată cu o dronă, cu informaţii cine culege datele respective şi în ce scop. Un mijloc esenţial şi eficace de avertizare este chiar operatorul dronei care trebuie să acţioneze vizibil pentru public.

Întotdeauna trebuie să se acţioneze în sensul minimizării şi anonimizării datelor. O filmare cu drona într-un loc public este o activitate legitimă. Însă echiparea dronei cu sisteme de detecţie a fizionomiei sau recunoaştere comportament este dincolo de limitele unei astfel de utilizări în afara unor circumstanţe speciale.

De asemenea dacă se apelează la un serviciu de livrări cu drona, este în interesul funcţionării acelui serviciu ca date despre cel care recepţionează bunurile să fie înregistrat. Însă imaginile capate în zborul către destinaţie ar trebui să fie imediat şterse.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...