Treceți la conținutul principal

Utilizarea dronelor si datele personale

photo By Jeff Hopper, https://unsplash.com/
În 16 iunie 2015 au fost publicate recomandările europene privind utilizarea dronelor raportat la problema protecţiei datelor personale. E un document cu multe recomandări în direcţia statelor în sensul ca acestea să reglementeze mai strict utilizarea dronelor, proceduri de înregistrare, etc. Birocraţii nu pot emite decât soluţii birocratice la probleme.

Totuşi câteva recomandări sunt de bun simţ chiar în lumina reglementărilor actuale.

În primul rând în cazul utilizării dronelor pentru culegerea de informaţii se observă că mijloacele obişnuite de avertizare prin semnalizare sunt puţin eficiente. De aceea ca regulă generală, în afara zonelor publice, utilizarea dronelor trebuie făcută numai sub condiţia ca persoanele implicate să fie în mod direct şi individual implicate. Ca exemplu este dată situaţia în care un agent imobiliar doreşte să filmeze o proprietate pentru a o prezenta ulterior celor interesaţi acesta va trebui să avertizeze individual şi concret proprietarii vecini asupra acestui lucru.

În zonele publice trebuie puse marcaje care să anunţe că zona este supravegheată cu o dronă, cu informaţii cine culege datele respective şi în ce scop. Un mijloc esenţial şi eficace de avertizare este chiar operatorul dronei care trebuie să acţioneze vizibil pentru public.

Întotdeauna trebuie să se acţioneze în sensul minimizării şi anonimizării datelor. O filmare cu drona într-un loc public este o activitate legitimă. Însă echiparea dronei cu sisteme de detecţie a fizionomiei sau recunoaştere comportament este dincolo de limitele unei astfel de utilizări în afara unor circumstanţe speciale.

De asemenea dacă se apelează la un serviciu de livrări cu drona, este în interesul funcţionării acelui serviciu ca date despre cel care recepţionează bunurile să fie înregistrat. Însă imaginile capate în zborul către destinaţie ar trebui să fie imediat şterse.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...