Financiar-fiscal
Ordinul nr. 371/2016 privind modificarea Ordinului preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea
formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de
obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală – ANAF, În vigoare de la 26.01.2016, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 56 din 26.01.2016
Este vorba de formularul 020 şi instrucţiunile de completare
Proprietate imobiliară
Ordonanţa nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, Guvernul României, În vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 29.01.2016
Prin
excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din
proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează
să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie
2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:
a)
inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate
cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea
nominală mai mare de 20 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de
încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;
b)
inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate
cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de
încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia
periodică se efectuează la intervale de 4 ani.
Pentru
sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20
kW, indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de
monitorizare şi control al funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la
intervale de 10 ani."
Ordonanţa nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Guvernul României, În
vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 29.01.201
Protecţia consumatorilor
Ordonanţa nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, Guvernul
României, În vigoare de la 28.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 29.01.2016
Printre
modificări reţin atenţia dispoziţii precum:
Produsele
de folosinţă îndelungată defectate în termenul de garanţie legală de
conformitate, atunci când nu pot fi reparate sau când durata cumulată de
nefuncţionare din cauza deficienţelor apărute în termenul de garanţie legală de
conformitate depăşeşte 10% din durata acestui termen, la cererea
consumatorului, vor fi înlocuite de vânzător sau acesta va restitui
consumatorului contravaloarea produsului respectiv.
Termenul
de garanţie curge de la data intrării bunului respectiv în posesia
consumatorului, inclusiv pentru bunurile noi de folosinţă îndelungată, obţinute
prin tragere la sorţi la tombole, câştigate la concursuri şi similare sau
acordate cu reducere de preţ ori gratuit de către operatorii economici.
Transport
Ordonanţa nr. 8/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere,
Guvernul României, În vigoare de la 01.02.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr.
66 din 29.01.2016
Este
reglementată profesia de manager de transport de taxi.
Date personale
Decizia nr. 37/2015 privind examinarea sesizării formulate de
Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi
fiscal, în Dosarul nr. 8.392/118/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
ÎCCJ, În vigoare de la 25.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din
25.01.2016
În
interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi
art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei
persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal,
indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru
identificarea persoanei.
În
cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe
dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi
informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în
cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul
de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se
realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter
personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în
care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este
nejustificat.
Sentinţa
civilă nr. 1929/2013 privind pronunţarea asupra cauzei de contencios
administrativ şi fiscal formulate de reclamanta S.C. NIC&;GIL IMPEX -
S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Transporturilor, Consiliul
Concurenţei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca
obiect "anulare act administrativ", Curtea de Apel Bucureşti, În
vigoare de la 25.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 25.01.2016
Anulează punctul 2 teza a doua şi punctul 6 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1.640/2012 emis de Ministerul Transportului.
2) În
funcţie de structura parcului de vehicule utilizat pentru executarea acelei
curse sau traseu, se acordă 10 puncte pentru fiecare vehicul aflat în
proprietate sau deţinut cu contract de leasing. Vehiculele deţinute cu contract
de închiriere nu pot participa la atribuirea traseelor cuprinse în programul de
transport interjudeţean.
6)
Operatorul de transport rutier va fi depunctat cu un număr de 10 puncte în
cazul în care se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.
Proceduri judiciare
Decizia nr. 733/2015 referitoare la admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7)
pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională, În
vigoare de la 27.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 59 din 27.01.2016
Constată
că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin.
(7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin
împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la
urmărirea penală.
Decizia nr. 32/2015 privind examinarea sesizării formulate de
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care
se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii
de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr.
86/2006 privind Codul vamal al României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
ÎCCJ, În vigoare de la 28.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din
28.01.2016
Admite
sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori, în Dosarul nr. 3.616/243/2014 prin care se solicită
pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept
vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind
Codul vamal al României, respectiv:
Dacă
noţiunea de "contrabandă" folosită de legiuitor în dispoziţiile art.
270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României în sintagma
"cunoscând că acestea provin din contrabandă" se referă la infracţiunea
de contrabandă în sensul definit de art. 270 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
86/2006 privind Codul vamal al României sau la noţiunea de
"contrabandă" în sens larg;
În
cazul în care se stabileşte că textul prevăzut de art. 270 alin. (3) din Legea
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României se referă la infracţiunea de
contrabandă, care dintre cele două modalităţi urmează a fi avută în vedere:
aceea prevăzută de art. 270 alin. (1) sau aceea prevăzută de art. 270 alin. (2)
din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.
Stabileşte
că noţiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor în dispoziţiile
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în
sintagma "cunoscând că acestea provin din contrabandă", priveşte
contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care
trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru
controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin
locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul
vamal.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO, Hotărârea în cauza
Pleşca împotriva României din 18.09.2013, În vigoare de la 28.01.2016,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 28.01.2016
47.
Curtea constată că, procedând astfel, organele de urmărire penală au furnizat o
explicaţie privind circumstanţele care au condus la decesul fiicei
reclamantului. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este suficientă
avansarea unei ipoteze privind motivele decesului. Este necesar, de asemenea,
ca această ipoteză să fie susţinută suficient de probe, astfel încât să nu se
mai considere că decesul a survenit în condiţii suspecte (a se vedea mutatis
mutandis, Mantog, citată anterior, pct. 68).
48. În
această privinţă, Curtea subliniază că reclamantul a fost informat cu privire
la ancheta în curs şi că a fost interogat de mai multe ori. Cu toate acestea,
cererile sale şi ale fiului său referitoare la administrarea de probe au fost
ignorate sistematic (supra, pct. 13, 26 şi 28). Curtea constată că organele de
urmărire penală nu au analizat şi nici nu au păstrat hainele şi telefonul mobil
al tinerei, cureaua care probabil a fost utilizată pentru spânzurare şi băutura
pe care persoana în cauză a consumat-o în ziua decesului. De asemenea, Curtea
precizează că examenul medico-legal s-a limitat la a constata cauza imediată a
decesului, fără să fi solicitat medicului să valideze sau să infirme din punct
de vedere medico-legal teza referitoare la originea rănilor de pe gambă şi momentul
în care a fost consumat alcoolul. În plus, nu s-a oferit nicio explicaţie
pentru contradicţia identificată de medicul legist în ceea ce priveşte
diferenţa dintre lăţimea curelei şi urma lăsată de aceasta pe gâtul tinerei (a
se vedea, mutatis mutandis, M.B. împotriva României, nr. 43.982/06, pct. 58 şi
59, 3 noiembrie 2011).
49. În
plus, Curtea constată că însuşi prim-procurorul parchetului a considerat că
procesul-verbal întocmit la faţa locului, raportul de autopsie şi mărturiile
obţinute în cursul anchetei preliminare nu erau suficiente pentru eliminarea
numeroaselor îndoieli cu privire la circumstanţele decesului fiicei
reclamantului. Or, trebuie să se constate că, în loc să încerce să obţină probe
referitoare la faptele în cauză prin intermediul unor expertize şi, după caz,
printr-un raport medico-legal suplimentar, organele de urmărire penală s-au
limitat la a audia din nou aceiaşi martori, care au reiterat primele lor
declaraţii.
50.
Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că, prin decizia de a nu da
curs cererilor privind efectuarea unor expertize, organele de urmărire penală
au împiedicat lămurirea aspectelor neclare care au rămas în dosar după
încheierea anchetei. Nu se poate considera că autorităţile interne au permis să
se stabilească într-un mod suficient de precis circumstanţele care au condus la
decesul fiicei reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Pereira Henriques,
citată anterior, pct. 62, şi Tsintsabadze împotriva Georgiei, nr. 35.403/06,
pct. 77 şi următoarele, 15 februarie 2011).
51. În
consecinţă, Curtea concluzionează că, în speţă, nu au fost respectate
obligaţiile pozitive care îi revin statului pârât în temeiul aspectului
procedural al art. 2 din Convenţie.
Decizia nr. 26/2015 privind examinarea recursului în interesul
legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în
materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea
executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii
şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare
străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele
complementare/accesorii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ÎCCJ, În vigoare
de la 28.01.2016, Monitorul Oficial, Partea I nr. 64 din 28.01.2016
Sancţiunile/Interdicţiile
aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile
judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia
2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele
complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare
române.
Sancţiunile/Interdicţiile
aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile
judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori care nu
sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română
sunt pedepsele complementare/ accesorii, nu pot fi puse în executare de
autorităţile judiciare române, în afară de cazul în care statul emitent
solicită aceasta în mod expres.
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a
României din 10.12.2015, Monitorul Oficial, Partea I nr. 67 din 29.01.2016.
Comentarii