Treceți la conținutul principal

CEDO mai binevoitoare cu site-urile

photo by matt Popovich, unsplash.com
După ce în speţa Delfi vs Estonia CEDO stabilise că administratorul unui site este responsabil pentru conținutul comentariilor postate de utilizatorii acelui site, iată că într-o nouă speţă, Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete and Index.hu Zrt v. Ungaria, sesizată cu o problemă similară, s-a dovedit ceva mai înţelegătoare. Arătănd că nu abdică de la principiul stabilit în speţa Delfi, totuși nuanțează această soluţie.
Sunt aduse în discuţie criterii suplimentare care trebuie verificate în cazul în care se doreşte angajarea răspunderiia dministratorului site-ului.

1. Contextul şi conținutul comentariilor. Interesantă este sublinierea că vulgaritatea nu este neaparat un criteriu prin care se poate aprecia că s-a depăşit limita libertăţiid e exprimare. Curtea chiar constată că stilul acestor comentarii aparţine registrului de jos şi prin urmare vulgaritatea în acest context are un impact scăzut.
2.  Trebuie analizată posibilitatea de a fi tras la răspundere autorul comentariilor. Trimitând la Jersild v. Danemarca, Curtea arată că cel care diseminează provenind dintr-o altă sursă nu poate fi ţinut responsabil în orice context, pentru că altfel ar fi o încălcare a libertăţii de exprimare.
3. Trebuie analizată conduita administratorului site-ului în sensul că acesta a luat măsurile obişnuite pentru a preveni comentariile defăimătoare.
4. Consecințele concrete. În cazul speţei era vorba de comentarii la adresa unei companii. Curtea a apreciat că trebuie distins între daunele aduse reputației unei persoane fizice (incomensurabile) şi daunele reputației unui comerciant.
5. Consecințele pentru libertatea de exprimare. Eventuala măsură împotriva administratorului site-ului să nu conducă la însăşi suprimarea serviciului care permite postarea de comentarii, pentru că altfel ar fi o restrângere a libertăţii de exprimare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...