Treceți la conținutul principal

Imobilele se vând prin act autentic. De când?

photo by Matt Benson, unsplash.ro
Uneori ca avocat trebuie să faci istorie juridcă, mai ales când se dezgroapă drepturi vechi şi încâlcite.

Astăzi este luat ca un lucru luat ca firesc că imobilele se vând prin acte încheiate în formă autentică. Totuşi, trebuie ţinut seama că lucrurile nu au stat întotdeuana aşa.

În rândurile următoare mă refer la situaţia din Vechiul Regat, pentru că Transilvania şi Bucovina au avut un regim juridic aparte.
Codul civil 1865 nu prevedea obligaţia formei autentice. Simplul acord de voinţă exprimat în scris era suficient pentru a se face transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil.

Obligaţia de a se întocmi un act autentic apare abia în 1950, prin Decretul nr. 151/1950  şi se referea exclusiv la înstrănările de terenuri agricole.
Tot în 1950 dar prin Decretul nr. 221/1950 se introduce obligaţia actului autentic pentru terenurile din capitală şi comunele învecinate.
 Aceste comune erau: Baneasa, Chiajna cu satul Dudu, Colentina cu satele: Colentina, Plumbuita, Tei, Fundeni si Pipera, 30 Decembrie cu satul Balta Alba, Dobroesti, Dudesti-Cioplea, 16 Februarie cu satele: Costeasca, Giulesti-Sarindari si Giulesti-Sarbi, Grivita., Militari, Pantelimon, Popesti-Leordeni cu satele Romani, Conduratu si Leordeni, Rosu,Tudor Vladimirescu (Ghencea III).

 Abia cu Decretul nr. 144/1958 obligaţia se extinde, şi, prin urmare, păstrând terminologia vremii, era necesară forma autentică pentru înstrăinările şi împărţelile prin acte între vii ale terenurilor cu şi fără construcţii, proprietate personală, de pe teritoriul oraşelor, comunelor foste reşedinţe de raioane, localităţilor balneo-climaterice şi al comunelor declarate centre muncitoreşti sau în care se vor dezvolta staţiuni balneo-climaterice şi centre muncitoreşti.

Se poate observa că formalitatea actului autentic privea numai terenurile nu şi construcţiile de pe ele.
 În plus terenuri aferente caselor din zona rurală puteau fi înstrăinate şi prin acte sub semnătură privată.

Regimul juridc al înstrăinării terenurilor a fost înăsprit prin Legile nr. 58 şi 59 din 1974.

Pentru terenurile agricole practic a fost interzisă înstrăinarea lor prin acte între vii. Împărţeala se putea face numai prin act autentic.
În ce priveşte restul imobilelor vânzarea  construcţiilor se putea face numai prin act autentic. terenul aferent construcţiei trecea în proprietatea statului, proprietarul construcţiei având doar un drept de folosinţă asupraterenului. Terenul putea fi transmis doar prin moştenire. partajul s efăcea doar prin act autentic.

Acest regim juridic a rămas în vigoare până la sfârşitul regimului comunist în 1989.






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...