Treceți la conținutul principal

Imobilele se vând prin act autentic. De când?

photo by Matt Benson, unsplash.ro
Uneori ca avocat trebuie să faci istorie juridcă, mai ales când se dezgroapă drepturi vechi şi încâlcite.

Astăzi este luat ca un lucru luat ca firesc că imobilele se vând prin acte încheiate în formă autentică. Totuşi, trebuie ţinut seama că lucrurile nu au stat întotdeuana aşa.

În rândurile următoare mă refer la situaţia din Vechiul Regat, pentru că Transilvania şi Bucovina au avut un regim juridic aparte.
Codul civil 1865 nu prevedea obligaţia formei autentice. Simplul acord de voinţă exprimat în scris era suficient pentru a se face transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil.

Obligaţia de a se întocmi un act autentic apare abia în 1950, prin Decretul nr. 151/1950  şi se referea exclusiv la înstrănările de terenuri agricole.
Tot în 1950 dar prin Decretul nr. 221/1950 se introduce obligaţia actului autentic pentru terenurile din capitală şi comunele învecinate.
 Aceste comune erau: Baneasa, Chiajna cu satul Dudu, Colentina cu satele: Colentina, Plumbuita, Tei, Fundeni si Pipera, 30 Decembrie cu satul Balta Alba, Dobroesti, Dudesti-Cioplea, 16 Februarie cu satele: Costeasca, Giulesti-Sarindari si Giulesti-Sarbi, Grivita., Militari, Pantelimon, Popesti-Leordeni cu satele Romani, Conduratu si Leordeni, Rosu,Tudor Vladimirescu (Ghencea III).

 Abia cu Decretul nr. 144/1958 obligaţia se extinde, şi, prin urmare, păstrând terminologia vremii, era necesară forma autentică pentru înstrăinările şi împărţelile prin acte între vii ale terenurilor cu şi fără construcţii, proprietate personală, de pe teritoriul oraşelor, comunelor foste reşedinţe de raioane, localităţilor balneo-climaterice şi al comunelor declarate centre muncitoreşti sau în care se vor dezvolta staţiuni balneo-climaterice şi centre muncitoreşti.

Se poate observa că formalitatea actului autentic privea numai terenurile nu şi construcţiile de pe ele.
 În plus terenuri aferente caselor din zona rurală puteau fi înstrăinate şi prin acte sub semnătură privată.

Regimul juridc al înstrăinării terenurilor a fost înăsprit prin Legile nr. 58 şi 59 din 1974.

Pentru terenurile agricole practic a fost interzisă înstrăinarea lor prin acte între vii. Împărţeala se putea face numai prin act autentic.
În ce priveşte restul imobilelor vânzarea  construcţiilor se putea face numai prin act autentic. terenul aferent construcţiei trecea în proprietatea statului, proprietarul construcţiei având doar un drept de folosinţă asupraterenului. Terenul putea fi transmis doar prin moştenire. partajul s efăcea doar prin act autentic.

Acest regim juridic a rămas în vigoare până la sfârşitul regimului comunist în 1989.






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...