Treceți la conținutul principal

Semnal 25.08.2016

Janos Richter, unsplash.com
Dacă aveți treburi cu Vama poate că ar trebui să știți despre

Normele tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii din 22.08.2016, ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 649 din 24.08.2016.

„Art. 2.
Reprezentarea directă a unei persoane pe teritoriul vamal al României poate fi realizată de către orice persoană stabilită în România care este în măsură să furnizeze toate informaţiile care sunt solicitate pentru aplicarea dispoziţiilor care reglementează regimul vamal pentru mărfurile care fac obiectul declaraţiei vamale. Această persoană trebuie să fie, de asemenea, în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să asigure prezentarea acestora în vamă, precum şi documentele justificative, conform prevederilor art. 163 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.
Art. 3.
(1) Reprezentarea indirectă a unei persoane pe teritoriul vamal al României poate fi realizată de către persoanele juridice române autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă.
(2) Persoanele juridice române, altele decât cele autorizate să funcţioneze în calitate de comisionar în vamă, pot acţiona ca reprezentant indirect numai în cazul în care sunt mandatate de către o singură persoană.
Art. 4.
Prin derogare de la prevederile art. 2 şi ale art. 3 alin. (1), reprezentantul vamal, stabilit într-un alt stat membru al Uniunii, care îndeplineşte criteriile stabilite la art. 39 lit. (a) - (d) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, are dreptul să furnizeze servicii pe teritoriul vamal al României, prin reprezentare directă sau indirectă, cu condiţia ca acesta să deţină statutul de operator economic autorizat pentru simplificări vamale.”

Și bineînțeles trebuie să vă uitați și în 

Instrucţiunile de completare a casetelor 2, 8, 14 şi 54 ale declaraţiei vamale în situaţii particulare ce decurg din tipul reprezentării din 22.08.2016, ANAF, ANAF, Monitorul Oficial, Partea I nr. 649 din 24.08.2016.

„Art. 1.
(1) În caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.

(2) În caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [1], urmat de datele de identificare ale exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor care acţionează în nume propriu. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de declarant.
(3) În caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura declarantului menţionat la caseta 14.
B. Declararea prin reprezentarea directă
Art. 2.
(1) În caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.
(2) În caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [2], urmat de datele de identificare ale reprezentantului în vamă care acţionează în numele şi pe seama persoanei înscrise în caseta 2 sau 8, după caz, pe care o reprezintă. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de reprezentant.
(3) În caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura reprezentantului menţionat la caseta 14.
C. Declararea prin reprezentarea indirectă
Art. 3.
(1) În caseta 2 sau 8, după caz, a declaraţiei vamale se indică numele şi prenumele sau denumirea exportatorului/expeditorului, respectiv destinatarului real al mărfurilor.
(2) În caseta 14 a declaraţiei vamale se indică codul de reprezentare [3], urmat de datele de identificare ale declarantului care acţionează în nume propriu, dar pe seama persoanei înscrise în caseta 2 sau 8, după caz. În acest caz persoana menţionată în caseta 14 a declaraţiei vamale are calitatea de declarant.
(3) În caseta 54 a declaraţiei vamale apare semnătura declarantului menţionat la caseta 14.”

  Iar dacă sunteți curioși să aflați cum vă spionează statul conturile trebuie să citiți



Ordinul nr. 1939/2016 privind stabilirea instituţiilor financiare care au obligaţia de declarare, categoriile de informaţii privind identificarea contribuabililor, precum şi informaţiile de natură financiară referitoare la conturile deschise şi/sau închise de aceştia la instituţiile financiare, instituţiile financiare nonraportoare din România şi conturile excluse de la obligaţia de declarare, regulile de conformare aplicabile de către aceste instituţii în vederea identificării conturilor raportabile de către acestea, precum şi procedura de declarare a acestor informaţii şi a normelor şi procedurilor administrative menite să asigure punerea în aplicare şi respectarea procedurilor de raportare şi diligenţă fiscală prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat, Ministerul Finanţelor Publice – MFP, Monitorul Oficial, Partea I nr. 648 din 24.08.2016.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...