Treceți la conținutul principal

Este legal sistemul de redevență obligatorie pentru copia privată din România?

William Iven, unsplash
De curând Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat într-un caz important și anume Microsoft Mobile et al. v. SIAE cazul (C-110/15). Acesta ridica chestiunea legalității sistemului de redevențe pentru copia privată din Italia.
Pentru cei mai puțini cunoscători, trebuie spus că în toate țările din Europa se percepe un fel de taxă (redevență) obligatorie din prețul vânzărilor de aparate care sunt susceptibile de a servi la copierea de opere protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe. De exemplu pentru că tableta dumneavoastră poate copia un fișier muzical este catalogată ca un astfel de dispozitiv și se plătește o mică contribuție obligatorie de către comerciantul care vă vinde tableta.
Contribuția este încasată de niște entități numite Organisme de Gestiune Colectivă, care, cel puțin teoretic, distribuie acești bani către autorii și interpreții operelor respective.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că deși aceste aparate sunt susceptibile să servească pentru realizarea de copii private, totuși, uneori, este evident că altul este scopul destinației lor. Astfel că este considerat normal să existe proceduri clare și nediscriminatorii prin care să se poată stabili dacă nu cumva pentru anumite cazuri, fiind exclusă utilizarea pentru realizarea de astfel de copii, trebuie aceste aparate excluse și de la plata acestei redevențe obligatorii.
În prezent aceste redevențe în România pentru copia privată aferentă înregistrărilor sonore și audiovizuale se plătește conform Decizie nr. 61 din 24/04/2009 pentru publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului privind Lista suporturilor si aparatelor pentru care se datorează remunerația compensatorie pentru copia privata pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale, precum si cuantumul acestei remunerații, publicată în Monitorul Oficial nr. 316 din 13/05/2009. Care nu conține astfel de proceduri așa cum susține Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Deci, când se pune și la noi în ordine legislația?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...