Treceți la conținutul principal

Este legal sistemul de redevență obligatorie pentru copia privată din România?

William Iven, unsplash
De curând Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat într-un caz important și anume Microsoft Mobile et al. v. SIAE cazul (C-110/15). Acesta ridica chestiunea legalității sistemului de redevențe pentru copia privată din Italia.
Pentru cei mai puțini cunoscători, trebuie spus că în toate țările din Europa se percepe un fel de taxă (redevență) obligatorie din prețul vânzărilor de aparate care sunt susceptibile de a servi la copierea de opere protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe. De exemplu pentru că tableta dumneavoastră poate copia un fișier muzical este catalogată ca un astfel de dispozitiv și se plătește o mică contribuție obligatorie de către comerciantul care vă vinde tableta.
Contribuția este încasată de niște entități numite Organisme de Gestiune Colectivă, care, cel puțin teoretic, distribuie acești bani către autorii și interpreții operelor respective.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că deși aceste aparate sunt susceptibile să servească pentru realizarea de copii private, totuși, uneori, este evident că altul este scopul destinației lor. Astfel că este considerat normal să existe proceduri clare și nediscriminatorii prin care să se poată stabili dacă nu cumva pentru anumite cazuri, fiind exclusă utilizarea pentru realizarea de astfel de copii, trebuie aceste aparate excluse și de la plata acestei redevențe obligatorii.
În prezent aceste redevențe în România pentru copia privată aferentă înregistrărilor sonore și audiovizuale se plătește conform Decizie nr. 61 din 24/04/2009 pentru publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului privind Lista suporturilor si aparatelor pentru care se datorează remunerația compensatorie pentru copia privata pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale, precum si cuantumul acestei remunerații, publicată în Monitorul Oficial nr. 316 din 13/05/2009. Care nu conține astfel de proceduri așa cum susține Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Deci, când se pune și la noi în ordine legislația?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...