Sărbătătorile vin cu promisiuni de noi controale și dări, așa că atenție la aspectele financiar-fiscale.
Ordinul nr. 2672/2016 privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară de a verifica şi controla perceperea şi virarea timbrului Crucii Roşii şi de a constata contravenţiile şi a aplica sancţiunile prevăzute de Legea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr. 139/1995, Ministerul Finanţelor Publice - MFP, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1001 din 13.12.2016
Asta înseamnă controale. Așacă nu uitați că toate instituţiile de cultură, de divertisment, federaţiile şi organizaţiile sportive-asociaţii, cluburile sportive şi fundaţiile care organizează .manifestări sportive sunt obligate să perceapă un timbru al Crucii Roşii pentru fiecare bilet vândut pentru evenimente culturale, de divertisment şi sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, întreceri sportive la nivel local, naţional şi internaţional etc., reprezentând un procent de 1%, care se va adăuga la preţul de vânzare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei, Monitorul Oficial, Partea I nr. 999 din 12.12.2016.
Fondul cinematografic se constituie din următoarele surse:
a) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul de vânzare şi/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat, care poate fi multiplicat video ori digital, care se adaugă la preţul acestora, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea şi/sau închirierea angro; operatorii economici distribuitori angro de casete video înregistrate, DVD-uri sau orice alt suport înregistrat, care poate fi multiplicat video ori digital, sunt obligaţi să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista contractelor de vânzare şi/sau de închiriere încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi datele de identificare a partenerilor contractuali, prezentând şi licenţele pentru titlurile respective; în cazul filmelor clasificate în Registrul cinematografiei în categoria XXX, cu interdicţie de proiecţie publică, contribuţia este de 15%;
b) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de către posturile de televiziune publice şi private, contribuţie care se adaugă la preţul minutului de publicitate şi care se încasează de la persoana care a achiziţionat spaţiul de publicitate (agentul de publicitate, firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate sau operatorul economic cumpărător al minutelor de publicitate) în baza facturii ce va fi emisă de către furnizor către beneficiarul publicităţii televizate; persoana care achiziţionează spaţiu publicitar este obligată să transmită Centrului Naţional al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora şi denumirea agenţilor vânzători;
c) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul minutelor de publicitate vândute din spaţiul programului propriu de către societăţile de televiziune prin cablu, care au licenţa pentru producţia de programe şi care se adaugă acestui preţ; plata contribuţiei către Fondul cinematografic se face de către titularul licenţei audiovizuale;
d) colectarea unei contribuţii de 4% din încasările provenite din comunicarea publică a filmelor, de orice gen şi pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spaţii destinate vizionării cu public; obligaţia de plată revine exploatanţilor care asigură minimum 15% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti sau cu participare românească şi în cazul cărora cel puţin 15% din numărul anual de spectacole difuzate la orele de maximă audienţă reprezintă filme româneşti sau cu participare românească. În cazul exploatanţilor care nu asigură cotele prevăzute, contribuţia la Fond va fi de 8% din încasări;
e) colectarea unei contribuţii de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia emisiunilor de televiziune, indiferent de tehnologie: transmisie terestră analogică sau digitală, cablu, inclusiv prin fibră optică sau fire telefonice, prin satelit, prin internet etc.;
f) un procent de 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, direcţionat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea şi susţinerea industriei cinematografice. Suma este virată anual Fondului cinematografic până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent şi nu se supune regularizării conform prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
g) dobânda aferentă disponibilităţilor din contul Fondului cinematografic aflat în Trezoreria Statului;
h) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul de vânzare şi/sau închiriere a filmelor pe platforme de streaming video online de tipul VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, care se adaugă la acest preţ, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea şi/sau închirierea.
Sumele datorate pentru contribuţiile stabilite reprezintă cheltuială deductibilă la calculul rezultatului fiscal al operatorilor economici respectivi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În domeniul relațiilor de muncă Înalta Curte a dat unele lămuriri.
Decizia nr. 17/2016 privind examinarea sesizărilor formulate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în dosarele nr. 4.024/118/2015 şi 3.927/118/2015, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 993 din 09.12.2016
În interpretarea prevederilor art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la prevederile art. 64 din Legea nr. 94/1992, a prevederilor art. 132, art. 138 alin. (5) art. 142, art. 148, art. 151 şi art. 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, republicat, o decizie a Curţii de Conturi, emisă în exercitarea atribuţiilor sale de control, prin care s-a stabilit că anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unei instituţii publice finanţate integral din venituri proprii au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale privind salarizarea în instituţiile publice, nu lipseşte de efecte clauzele contractului colectiv de muncă prin care acele drepturi au fost stabilite, a căror nulitate nu a fost constatată de către instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii.
În interpretarea prevederilor art. 138 alin. (3) - (5) şi art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1) - (3) din Legea nr. 62/2011 poate fi cerută de către părţile interesate, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie, respectiv poate fi invocată de către instanţă, din oficiu, pe durata existenţei contractului colectiv de muncă.
Decizia nr. 21/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului vizând "interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011", ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1002 din 13.12.2016.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009.
În domeniul protecției sociale sunt de reținut:
Hotărârea nr. 927/2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, Guvernul României,Monitorul Oficial, Partea I nr. 1005 din 14.12.2016.
În caz de reevaluare dosarul trebuie depus cu 60 de zile înainte de expirarea certificatului de atestare (înainte erau 30 de zile).
Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1005 din 14.12.2016.
Indemnizațiile:
a) invalizilor de război:
- 259 de lei lunar, pentru marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 231 de lei lunar, pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 196 de lei lunar, pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate;
b) veteranilor de război:
- 161 de lei lunar.
c) văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit:
- 161 de lei lunar."
În domeniul sănătății a fost emis Ordinul nr. 1410/2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, Ministerul Sănătăţii - MS, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1009 din 15.12.2016.
Îmi e teamă că drepturile pacientului se vor rezolva în continuare tot cu „dreptul”.
Mai sunt de reținut:
Decizia nr. 26/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.377/115/2015, ICCJ,Monitorul Oficial, Partea I nr. 996 din 12.12.2016.
Dispoziţiile art. 3 "Tutela administrativă" din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ refuzul [asimilat unui act administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004] consiliului local de a pune pe ordinea de zi a şedinţei şi de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuţiilor reglementate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Respinge în rest sesizarea ca inadmisibilă.
Ordinul nr. 1302/2016 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ intracomunitar cu bunuri în anul 2017,INS, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1005 din 14.12.2016, conform căruia în caz de operațiuni anuale de peste 900.000 lei trebuie făcută o raportare către INS.
Ordonanţa de urgenţă nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Guvernul României, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1009 din 15.12.2016, stabilește că regulile privind cercetarea judecătorească din Noul Cod de procedură civilă se vor aplica abia din 2019.
Comentarii