Treceți la conținutul principal

Măsuri asigurătorii la nivel european

Drew Patrick Miller, unsplash
De ieri, 18 ianuarie 2017 a intrat în vigoare REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială.

Practic procedura permite, dacă este cazul de recuperare a unei creanțe transfrontalier în cadrul Uniunii Europene, să se instituie printr-o procedură simplă în țara de origine a creditorului echivalentul unei popriri asigurătorii asupra conturilor debitorului. Regulamentul face deosebire între cei care au o creanță constată printr-o hotărâre judecătorească, act autentic sau tranzacție judiciară și creditorii care nu au creanțe astfel constatate. Pentru cei din urmă există și obligația de a constitui o garanție în cazul în care apelează la o astfel de procedură.
Debitorii nu sunt informați asupra acestei proceduri. Banca implicată în aceasta procedură este ținută să nu informeze debitorul de o astfel de procedură înainte de finalizarea sa (instituirea măsurii asigurătorii- indisponibilizarea sumelor din conturi). În cadrul procedurii există mijloace de a se cere informații despre conturile debitorului, în cazul în care creditorul nu are informații exacte asupra conturilor deținute de către debitor.
Măsura asiguratorie are aceeași ordine de preferință ca cea acordată pentru hotărâri judecătorești similare în dreptul statului în care se solicită executarea.
Taxele nu trebuie să fie mai mari decât cele solicitate de statul în care se face cererea pentru ordine judecătorești similare. Cererile echivalente în România se taxează cu 100 de lei.
Pentru a apela la această procedură creditorul trebuie să aibă o creanță exprimată într-o valoare monetară și să arate că există un risc ca debitorul să facă în așa fel încât să împiedice sau să îngreuneze executarea creanței.
Procedura nu poate fi folosită asupra debitorilor în insolvență. O dificultate este prevederea că nu pot fi supuse acestei măsuri asigurătorii sume de bani sume de bani care sunt exceptate de la executare potrivit dreptului național al locului de executare (de exemplu sunt plafoane prevăzute ca sume minime necesare subzistenței).

Marea Britanie și Danemarca sunt exceptate de la aplicarea acestei proceduri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inscrierea în cartea funciară a imobilelor viitoare

  ANCPI și-a actualizat Regulamentul după care face înscrierile în cartea funciară pentru a se putea face înscrierile de imobile viitoare. Ce trebuie rețuinut? Dreptul de proprietate asupra unei construcții viitoare se înscrie provizoriu în cartea funciară a terenului în baza autorizaţiei de construire (AC) şi a documentaţiei tehnice (DTAC). Pentru admiterea cererii, este obligatoriu ca titularul autorizaţiei de construire să aibă deja înscris în cartea funciară un drept real asupra terenului respectiv. Construcția bun viitor este identificată printr-un cod ataşat numărului cadastral al terenului (de exemplu: C1V , unde „V” vine de la viitor). Se înființează o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție viitoare și cărți funciare individuale pentru fiecare unitate individuală (apartament) prevăzută în autorizație. Documentația cadastrală de preapartamentare se întocmește strict pe baza planurilor vizate spre ne...

Divorţul administrativ - procedură

Prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă se detaliază noua procedura administrativă a divorţului. Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor, potrivit modelului prevăzut în anexa hotărârii. În cererea de divorţ fiecare dintre soţi declară pe propria răspundere că: a) este de acord cu desfacerea căsătoriei; b) nu are copii minori cu celălalt soţ, născuţi din căsătorie sau adoptaţi împreună cu acesta; c) nu este pus sub interdicţie; d) nu a mai solicitat altor...

Terenul aferent unui condominiu- istoric de reglementare

În prezent, terenul aferent unui condominiu se consideră că este parte comună a condominiului  (cu excepția situației în care, în mod expres, nu a fost stabilit un alt regim juridic) Codul civil actual în vigoare dispune în art. 649 alin. (1) lit. a): „ Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:   a)       terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite; ...”.   Art. 646 Cod civil precizează că această formă de coproprietate este o coproprietate forțată. Dispoziție similară se află în art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condomi...