![]() |
Photo by Chris Abney on Unsplash |
Financiar-fiscal
Procedura de
soluționare a contestațiilor prevăzute la art. 366 alin. (2), art. 369 alin.
(5), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (4), art. 382 alin. (2), art. 385 alin.
(4), art. 390 alin. (2) și art. 393 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal din 16.11.2017, Ministerul Finanțelor Publice, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 937 din 28.11.2017
Ordinul nr.
3357/2017 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea dreptului de
restituire/rambursare a creanțelor fiscale, ANAF, Monitorul Oficial, Partea I
nr. 931 din 27.11.2017
Ordinul nr.
3289/2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.846/2015 pentru aprobarea procedurilor
de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru
aprobarea modelului și conținutului unor formulare, ANAF, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 929 din 27.11.2017
Proceduri judiciare
Decizia nr.
60/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul București - Secția
a IV-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea
chestiunii de drept constând în "interpretarea dispozițiilor art. 2.431 din
Codul civil, prin raportare la art. 632 din Codul de procedură civilă cu
privire la posibilitatea executării silite privind un drept de creanță garantat
prin contract de ipotecă legal încheiat și care, potrivit art. 2.431 din Codul
civil, constituie titlu executoriu, dacă dreptul de creanță însuși nu este
constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispozițiilor legale,
titlu executoriu, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 928 din 24.11.2017,
ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 928 din 24.11.2017
În interpretarea dispozițiilor
art. 2.431 din Codul civil raportat la art. 632 din Codul de procedură civilă
este posibilă executarea silită a unei creanțe garantate printr-un contract de
ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de
creanță însuși nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit
dispozițiilor legale, titlu executoriu.
Decizia nr.
55/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București -
Secția a V-a civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea următoarei chestiuni de drept, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr.
943 din 29.11.2017
Dispozițiile art. 28 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se interpretează în sensul că de
scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în calea de atac beneficiază
numai reclamantul care a fost scutit în primă instanță de obligația
timbrajului.
Decizia nr.
73/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Cluj - Secția
civilă în vederea dezlegării următoarei probleme de drept, ICCJ, Monitorul
Oficial, Partea I nr. 914 din 22.11.2017
În interpretarea și aplicarea
dispozițiilor art. 906 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
încheierea de soluționare a cererii de obligare la plata de penalități pe zi de
întârziere a debitorului unei obligații de a face sau a nu face, evaluabile în
bani, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, este definitivă,
indiferent de soluția adoptată de instanța de executare, respectiv de admitere
sau de respingere a cererii creditorului.
Decizia nr.
16/2017 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul
de conducere al Curții de Apel Brașov referitor la interpretarea și aplicarea
unitară a dispozițiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru
alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii
administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 59
alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei
Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității
Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, referitor la
competența materială de soluționare a contestațiilor în materia electorală, ICCJ,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 924 din 24.11.2017
În interpretarea și aplicarea
unitară a dispozițiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru
alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii
administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 59 alin.
(7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților,
precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente,
cu modificările și completările ulterioare, competența materială procesuală de
soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor birourilor electorale de
circumscripție de admitere sau respingere a candidaturilor revine instanțelor
civile.
Decizia nr.
15/2017 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul
de conducere al Curții de Apel Timișoara referitor la modul de interpretare a
sintagmei "stabilirea caracterului nelegal al arestării preventive"
din cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, Înalta Curte de
Casație și Justiție – ÎCCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 946 din 29.11.2017
În interpretarea și aplicarea
dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul
nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat
explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea
judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al
stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate.
Decizia nr.
25/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București -
Secția I penală, în Dosarul nr. 27.155/3/2013* (3.289/2014), prin care se
solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a
problemei de drept "dacă acțiunile enumerate în art. 9 lit. b și c din
Legea nr. 241/2005 reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a
infracțiunii de evaziune fiscală sau variante alternative ale elementului
material al infracțiunii unice de evaziune fiscală, ICCJ, Monitorul Oficial,
Partea I nr. 936 din 28.11.2017
Stabilește că
acțiunile și inacțiunile enunțate în art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care se referă
la aceeași societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârșire a
faptei, constituind o infracțiune unică de evaziune fiscală prevăzută de art. 9
alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale.
Decizia nr.
17/2017 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al
Curții de Apel Brașov cu privire la "interpretarea și aplicarea unitară a
dispozițiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului
administrativ, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 930 din 27.11.2017
În interpretarea și aplicarea
unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului
administrativ, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi
exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de
dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Decizia nr.
53/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava -
Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept, ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 916
din 22.11.2017
Dispozițiile art. 5 pct. IV
lit. c), art. 44 lit. n) din Legea nr. 76/2002, raportate la dispozițiile art.
34 și art. 36 din Legea nr. 393/2004, se interpretează în sensul că
indemnizația de șomaj poate fi cumulată cu indemnizația de ședință de către
consilierii locali.
Decizia nr.
14/2017 privind examinarea Sesizării nr. 3/10.228/C din data de 31 mai 2017 a
Colegiului de conducere al Curții de Apel București vizând interpretarea și
aplicarea unitară a dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările
ulterioare (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, Legea nr.
254/2013), ICCJ, Monitorul Oficial, Partea I nr. 908 din 20.11.2017
În interpretarea dispozițiilor
art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal, cu modificările și completările ulterioare, judecătorul de supraveghere a
privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administrație a dispus
măsuri pretins a fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este
competent să soluționeze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior
aceasta a fost transferată definitiv sau temporar.
Comentarii