Treceți la conținutul principal

Datele personale si due diligence

Photo by Wenni Zhou on Unsplash
În operațiunile de due diligence, necesare mai ales în cadrul procedurilor de fuziuni și achiziții, se va pune și problema prelucrării datelor personale.

În primul rând operatorul datelor va trebui să evalueze el însuși ce fel de date este nevoie să pună la dispoziție. În ce privește personalul există un interes legitim să comunice datele personale ale persoanelor din conducerea firmei către cei care realizează evaluarea în cadrul operațiuniid e due diligence. Însă, pentru restul personalului, datele pot fi prezentate sub forma statistică, sau anonimizate, deoarece nu poate fi prezentat un inetres legitim pentru a prezenta datele fiecărui angajat în parte.

În ce privește clienții, mai ales în afacerile B2C, datele pot fi prezentate de asemenea anonimizat, deoarece nu poate fi invocat un inetres legitim pentru dezvăluirea datelor personale privind clienții, importanți fiind numai indicatorii economici care pot fi extrași în legătură cu clienții.

Contractele vor fi prezentate cu datele personale anonimizate.

De câte ori va fi totuși nevoie să fie dezvăluite date personale, atunci se vor lua măsurile obișbuite de securitate, prin limitarea accesului la anumite persoane, încheierea de acorduri care să prevadă obligații pentru cel care primește datele să asigure securitatea acestora.

În cazul în care va fi cazul de dezvăluit date sensibile (medicale, orientare sexuală, convingeri religiaose și altele asemenea) acestea nu vor putea fi transmise decât în baza unui consimțământ din partea persoanelor vizate (persoanele ale căror date personale sunt transmise).

Intotdeauna este nevoie ca persoanele vizate să fie informate asupra modului în care sunt utilizate datele personale. Aceasta obligație este însă în contradicție cu interesul de a menține o anumită discreție asupra operațiunilor de fuziuni și achiziții. De aceea, este recomandat ca atunci când se solictă un consimâîmânt privind prelucrarea datelor să se insereze printre scopurile prelucrării datelor și acela al prelucrării în cadrul operațiunilor de fuziuni și achiziții, o informare prelabilă și generală putând fi considerată suficientă.

Dacă se folosește pentru trasnmiterea informațiilor o cameră virtuală de date (Virtual Data Room) trebuie ca entitatea care oferă acest serviciu să încheie un acord prin care să ofere toate garanțiile de securitate necesare, precum și să respecte drepturile persoanelor în legătură cu datele personale.

Lucrurile devin mai complicate dacă datele trebuie transferate în afara Spațiului Economic European. În acest caz două soluții pot fi implementate:

1. Să fie încheiat un contract conform contractului model adoptat de Comisia Europeană cu clauze standard,
2. Dacă e vorba de Statele Unite se pot transfera date către entitățile care sunt înregistrate în cadrul programului Privacy Shield.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ANRE și GDPR, sau baba și ...

Photo by Claudio Schwarz on Unsplash Ordinul nr. 26/2025 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2025 ne demonstrează modul „după ureche” de aplicare al  GDPR la nivelul autorităților publice.  Onorabila Autoritate, care se poate mândri cu performanța de a reglementa piața cu unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, dovedește că nici la GDPR nu se prea pricepe.  Prin Ordinul mai sus citat, Autoritatea publică un model de formular de consimțământ pentru prelucrarea datelor personale, care ar trebui semnat de asociații și/sau administratorii unor entități reglementate de acea autoritate. Dar, în mod evident, această prelucrare a datelor personale este una care se realizează în temeiul unei obligații legale, pentru că așa cer normele ANRE, să fie prelucrate ...

Deductibilitatea fiscală limitată pentru consultanță abrogată

Prin  Ordonanţa nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare  a fost abrogat art. 25 indice 1 din Codul fiscal.  Este vorba de controversata măsură a deductibilității limitate pentru cheltuielile de consultanță (și altele) făcute cu prestatori care nu au domiciliul fiscal în România.  Articolul abrogat dispunea: Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România   (1) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 181, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au lo...

Soluționarea diferențelor între cadastrul general și alte documente de cadastru anterioare

  În interpretarea dispoziţiilor art. 14 alin. (10) şi art. 40 alin. (5) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:       Sintagma "în caz de discrepanţă, prevalează situaţia tehnică identificată în urma măsurătorilor efectuate" semnifică faptul că, ulterior finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică şi deschiderii din oficiu a cărţilor funciare pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, prin efectul legii, în toate situaţiile, îşi încetează valabilitatea numai menţiunile privind descrierea imobilelor cuprinse în actele de proprietate sau în titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, precum şi planurile şi orice alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Decizie nr. 412/2025 din 17 noiembrie...